România se confruntă cu o situație fără precedent în domeniul energetic, după ce seceta extremă a redus nivelul Dunării la cote critice. Compania Nuclearelectrica a oprit Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă pe 28 iulie 2026, iar acum Transelectrica anunță cși Unitatea 2 urmează să fie deconectată de la Sistemul Energetic Național. Pentru prima dată în istoria centralei, ambele reactoare ar putea fi oprite simultan din cauza lipsei apei necesare răcirii.
Ce s-a întâmplat la Cernavodă
Pe 28 iulie 2026, Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la rețea, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Reactoarele centralei sunt de tip CANDU, fierbători de apă moderne, care necesită cantități mari de apă pentru funcționare și răcire. Seceta prelungită din vara anului 2026 a scăzut debitul fluviului sub pragul minim necesar operării în siguranță.
La numai câteva zile distanță, pe 29 iulie, au apărut informații conform cărora și Unitatea 2 va fi oprită. Nuclearelectrica a confirmat că al doilea reactor va fi deconectat controlat de la rețea pe data de 30 iulie. Aceasta este prima situație din istoria centralei în care ambele unități sunt indisponibile concomitent din cauza unor factori naturali, generând o presiune uriașă asupra sistemului energetic național.
Rolul Transelectrica și măsurile luate
Transelectrica, operatorul național de transport al energiei electrice, a anunțat că sistemul energetic funcționează în condiții de siguranță, dar sub o presiune operațională ridicată. Pentru a acoperi golul lăsat de oprirea reactorilor de la Cernavodă, compania a început să importe energie electrică din țările vecine. Importurile sunt o soluție temporară, dar costisitoare, care poate afecta balanța comercială a României.
Ministerul Energiei și Transelectrica au transmis anterior populației că nu există riscuri privind alimentarea consumatorilor și că măsurile de urgență au fost activate. Cu toate acestea, specialiștii în energetică avertizează că o perioadă prelungită de indisponibilitate a centralei nucleare ar putea duce la creșterea prețurilor la electricitate. Premierul Ilie Bolojan a sfătuit populația să reducă consumul de energie, în special seara, pentru a ușura presiunea asupra rețelei.
De ce centrala depinde de Dunăre
Centrala Nucleară Cernavodă a fost construită pe malul Dunării tocmai pentru că reactoarele CANDU necesită volume mari de apă pentru procesul de răcire. În mod normal, fluviul asigură un debit constant care acoperă aceste nevoi. Cu toate acestea, seceta extremă din 2026, agravată de schimbările climatice și de lipsa precipitațiilor în bazinul hidrografic, a redus nivelul apei la minime istorice.
Situația a stârnit dezbateri privind vulnerabilitatea centralei și a planurilor de extindere. România intenționează să construiască Unitățile 3 și 4 la Cernavodă, în parteneriat cu compania chineză CNNC. Criticii proiectului au folosit actuala criză pentru a argumenta că construirea de noi reactoare pe același amplasament este riscantă, având în vedere dependența de nivelul Dunării.
Concluzie
Seceta extremă a forțat oprirea Unității 1 a Centralei Cernavodă pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 urmează să fie oprită pe 30 iulie. Transelectrica importă energie pentru a acoperi deficitul, iar autoritățile au activat măsurile de urgență. Este pentru prima dată când ambele reactoare sunt oprite simultan din cauza unor factori naturali.
Surse: informat.ro, aloromania.ro, realitatea.net, argesplus.ro, nwradu.ro
