Zilele acestea, angajatul BNR a vorbit despre cât ne-am putea schimba și noi moneda națională, pe modelul Bulgaria. A făcut o amplă analiză a situației economice actuale, la nivel global.
„În ultimele decenii, experiența internațională a arătat că diferențele de dezvoltare dintre state sunt influențate nu doar prin resurse naturale, poziționare geografică sau alte avantaje materiale specifice, ci și prin robustețea instituțiilor publice, capacitatea acestora de a transmite încredere și a asigura predictibilitate și modul în care reușesc să faciliteze gestionarea de către actorii economici a riscurilor, perioadelor de tensiune și incertitudine.”, arată Badea, în deschiderea unei analize publicate de www.studiifinanciare.ro.
Elementul important de care avem nevoie pentru aderarea la euro
Leonardo Badea a transmis: cadrul de rezoluție aplicat băncilor și util în situațiile în care apar slăbiciuni în sistemul bancar, este un element important în drumul României către zona euro.
„Pentru România, din fericire, succesul în domeniul rezoluției bancare nu se contabilizează în numărul de crize gestionate prin mecanismul rezoluției, ci mai ales în cele care nu au avut loc. Acest tip de succes – greu perceptibil prin natura sa, dar cu atât mai valoros — este rezultatul unui efort comun și al unei responsabilități împărtășite între instituțiile sectorului bancar și autoritățile cu rol de reglementare, supraveghere, rezoluție, sau macroprudențial. Într-un mediu economic și financiar caracterizat de transformări rapide și de incertitudini persistente, consolidarea continuă a capacității de prevenție, intervenție și coordonare instituțională rămâne esențială pentru menținerea încrederii în sistemul financiar și pentru întărirea rezilienței acestuia pe termen lung.”, a arătat oficialul BNR în concluziile materialului amintit.
Importanța strategică pentru a se putea face trecerea
În opinia angajatului BNR, activitățile din zona rezoluției bancare au o importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro.
„Deși în prezent România nu este membră a Uniunii Bancare, funcția de rezoluție bancară a Băncii Naționale a României nu poate fi considerată o activitate izolată de dimensiunea europeană. Dimpotrivă, ea trebuie înțeleasă și exercitată în strânsă legătură cu obiectivul strategic pe termen lung al aderării României la zona euro și, ca pas premergător necesar, al participării la Uniunea Bancară. Adoptarea monedei unice presupune, în stadiul actual al arhitecturii europene, și aderarea la Uniunea Bancară. Aceasta înseamnă că gradul de pregătire al autorităților naționale – ca și cel al instituțiilor de credit – pentru funcționarea în cadrul Uniunii Bancare devine un criteriu implicit și de substanță al convergenței spre zona euro.”, a adăugat Leonardo Badea.
CITEȘTE ȘI: Gaze mai scumpe, după ce s-a zis cu plafonarea. Noile facturi, neașteptat de mari
Puteam face trecerea din vremea lui Traian Băsescu
Încă din vremea lui Traian Băsescu puteam să avem și noi euro în loc de lei. Ar fi însemnat că nu am mai fi pierdut bani la conversie, la mărfuri, chirii, abonamente, servicii. Am fi stabilit prețul direct în euro și nu ne-ar mai fi afectat ce se întâmpla cu leul. Nu s-a vrut, din motive politice.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci acesta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală.
Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a spus Mugur Isărescu, în urmă cu câteva luni.
