Doar că propunerea lui a cam rămas fără ecou. Secția de procuri a CSM a dat aviz negativ, iar președintele Klaus Iohannis a declarat în multiple rânduri că el este foarte mulțumit de modul în care lucrează Laura Codruța Kovesi. Și cum șeful statului are ultimul cuvânt în această speță, este aproape sigur că favorita lui își va termina mandatul în anul 2019.
Ce va urma apoi pentru cel mai celebru procuror pe care l-a avut România vreodată? Ei bine, multe surse ministeriale și judiciare susțin că visul suprem al Laurei Codruța Kovesi este să fie procuror european șef. De aici super campania de PR, la nivel internațional, în ceea ce o privește. De altfel și despre președintele Klaus Iohannis s-a zvonit că ar urma să fie propus ca șef al Consiliului European. Ținând totuși cont de poziția slabă a României în UE, pe care o datorăm liderilor politice de la toate partidele, este greu de crezut că țara noastră va obține posturi de o importanță atât de sporită. Doar dacă vor avea grupuri de interese care să-i susțină pentru a face anumite jocuri, care cu siguranță nu vor fi în avantajul României.
Revenind la Ministrul Justiției, Tudorel Toader, acesta știe foarte bine ce vis măreț are Kovesi și după ce a fost umilit și pus la zid pe tema revocării, i-a pregătit o surpriză. Mai exact a propus ca el să fie cel care îl numește pe procurorul european, potrivit unui proiect de lege privind instituirea Parchetului European (EPPO), publicat pe site-ul ministerului. Și cum el tocmai ce a demarat procedura de revocare a șefei DNA, este greu de crezut că o va considera potrivită pentru funcția de procuror european.
Ce presupune proiectul european
Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice proiectul de lege privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului (UE) 20171939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).
România este unul dintre statele membre inițiatoare a acestei forme de cooperare consolidată și participă la Parchetul European. Acesta va fi responsabil cu anchetarea, urmărirea penală și tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Astfel, anchetele vor fi efectuate de către procurorii europeni delegati (PED) situați în fiecare stat membru. Instituția va avea sediul în Luxemburg, scrie și Digi24.
Vezi și Telekom se REVANȘEAZĂ! Ce BENEFICII vor primi toți clienții care folosesc servicii mobile
Vezi și Apare un nou retailer în România: Pe ce piață vrea să se impună și câte persoane va angaja
Pentru că Parchetul European trebuie să înceapă activitatea de la 20 noiembrie 2020, se estimează că procurorul-șef european ar urma să fie numit în cursul anului 2018, în timp ce procurorii europeni și procurorii europeni delegați ar urma să fie numiți în 2019, potrivit expunerii de motive. În cazul României, propunerile pentru funcțiile de procuror ar urma să fie făcute de ministrul justiției. Mai exact, ministrul justiției desemnează trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcția de procuror european.
Potrivit propunerilor făcute de Tudorel Toader, interviurile pentru această funcție vor fi realizate de o comisie prezidată de ministrul justiției. Un aspect important care iese în evidență este acela că nicio o altă instituție din România nu va avea vreun rol în cadrul acestei desemnări. În plus, ministrul justiției va avea și alte atribuții sporite, deoarece în comisia condusă de acesta urmează să facă parte, pe lângă doi reprezentanți din partea Parchetului General și a CSM, doi membri desemnați chiar de ministrul de resort.
Potrivit articoului 3 din proiectul de lege, pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și care dispun de experiență relevantă în ceea ce privește sistemul juridic românesc, urmărirea sau judecarea infracțiunilor financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală. De asemenea, la data numirii în funcția de procuror european, persoana este eliberată din funcția de procuror sau judecător. Procurorul european în numele României are dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul de judecător sau procuror deținut anterior.
În plus, la articolul 7 se stipulează că procurorul european numit în numele României, inclusiv în cazul în care este numit procuror-șef european adjunct, precum și procurorul-șef european de cetățenie română au dreptul la pașaport diplomatic.
