Datoria publică brută raportată la produsul intern brut a continuat să crească în majoritatea statelor europene. Datele Eurostat publicate miercuri, 21 octombrie, arată o tendință ascendentă atât în zona euro, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene. Comparația anuală privește ponderea datoriei în PIB la finalul trimestrului al doilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
Datoria publică a urcat în majoritatea statelor europene
La finalul celui de-al doilea trimestru din 2026, datoria publică brută a ajuns la 88,8% din PIB în zona euro și la 82,9% în Uniunea Europeană. Aceste niveluri reprezintă o creștere comparativ cu cele consemnate la sfârșitul primului trimestru al anului.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, indicatorul a avansat de la 87,3% la 88,8% în zona euro și de la 81,4% la 82,9% la nivelul Uniunii Europene. Datele statistice confirmă o tendință de creștere a raportului datorie publică-PIB în ambele zone analizate.
În Uniunea Europeană, 18 state membre au înregistrat creșteri anuale ale ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Alte nouă state au consemnat scăderi ale indicatorului în același interval de timp.
Cum arată cifrele la nivelul zonei euro și al Uniunii Europene
Cea mai mare parte a datoriei publice generale era reprezentată de titlurile de creanță. Acestea aveau o pondere de 84,5% din total în zona euro și de 83,9% în Uniunea Europeană. Împrumuturile reprezentau 13,1% din datorie în zona euro și 13,8% în Uniunea Europeană.
Împrumuturile interguvernamentale reprezentau 1,3% din PIB în zona euro și 1,1% din PIB la nivelul Uniunii Europene. Aceste statistici reflectă implicarea guvernelor statelor membre în acordarea de împrumuturi altor state membre.
Statele cu cele mai mari creșteri ale datoriei publice
Comparativ cu al doilea trimestru din 2025, ponderea datoriei publice în PIB a crescut în 18 state membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Polonia, unde indicatorul a avansat cu 6,7 puncte procentuale.
Lituania a consemnat o creștere de 4,9 puncte procentuale, Belgia de 3,8 puncte procentuale, iar Franța de 3,7 puncte procentuale. Luxemburg și Estonia au înregistrat, de asemenea, avansuri semnificative ale raportului datorie publică-PIB.
Pe de altă parte, cele mai mari scăderi anuale au fost consemnate în Grecia și Cipru. În Grecia, raportul datorie publică-PIB s-a redus cu 11,2 puncte procentuale, iar în Cipru cu 9,5 puncte procentuale.
Grecia și Italia au cele mai ridicate ponderi ale datoriei
La finalul trimestrului doi din 2026, cele mai ridicate raporturi dintre datoria publică și PIB au fost înregistrate în Grecia, Italia și Franța. Grecia ocupa primul loc cu un nivel de 140,8%, urmată de Italia cu 139,9% și Franța cu 119,1%.
Belgia și Spania se aflau de asemenea printre statele membre cu o pondere ridicată a datoriei publice. Indicatorul ajungea la 110,2% în Belgia și la 101,4% în Spania. La polul opus, cele mai mici valori au fost consemnate în Estonia, Danemarca, Luxemburg și Bulgaria.
Diferențele dintre statele membre evidențiază variațiile semnificative ale ponderii datoriei publice în PIB la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul depășea 100% în cinci state membre, în timp ce în țările cu cele mai reduse valori se situa sub pragul de 30%.
Unde se află România în statistica europeană
România figurează în tabelul Eurostat cu o datorie de 1.196.438 de milioane de lei la finalul trimestrului al doilea din 2026. Ponderea raportată este de 59,4% din PIB, față de 57,0% în aceeași perioadă din 2025. Datele trimestriale pentru 2026 sunt marcate drept provizorii.
Față de primul trimestru din 2026, evoluția este diferită: ponderea scade de la 59,7% la 59,4%, deși valoarea nominală a datoriei crește. Raportul la PIB și suma totală datorată sunt indicatori diferiți, iar comparația anuală nu trebuie confundată cu cea trimestrială.
În analiza bugetară contează și costul finanțării, nu doar suma împrumutată. Datele prezentate pentru execuția bugetară din 2025 indică plăți de 50,4 miliarde de lei pentru dobânzi. Acesta este un indicator istoric de cheltuieli, distinct de stocul datoriei măsurat acum de Eurostat.
Prognozele citate la începutul lunii octombrie indicau pentru România o datorie de 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% în 2027. Sunt estimări pentru evoluția anuală, nu valorile deja înregistrate în trimestrul al doilea. Publicarea noilor date nu le transformă în rezultate certe.
Surse: Capital; Bursa; Ziarul Financiar
