Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,30 miliarde de lei în primele 9 luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului s-a redus cu 24,17 miliarde de lei. Rezultatul trimestrului III a fost, separat, mai bun decât cel programat.
Ministerul Finanțelor păstrează ținta anuală de deficit la 6,2% din PIB, dar avertizează că încasarea fondurilor din PNRR va conta decisiv pentru închiderea anului. Bilanțul primelor 9 luni arată investiții mai mari și o creștere temperată a cheltuielilor de funcționare, în timp ce dobânzile continuă să apese asupra bugetului.
Deficitul trimestrial, sub program, dar peste nivelul din 2025
În intervalul iulie–septembrie, deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei, adică 1,81% din PIB. Valoarea este cu 4,11 miliarde de lei mai mică decât cea prevăzută în programul trimestrial. Față de trimestrul III din 2025, însă, deficitul a crescut cu aproximativ 4,6 miliarde de lei.
Cele 2 comparații descriu situații diferite: diferența dintre cheltuieli și venituri a fost mai mică decât cea anticipată pentru acest trimestru, dar mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Atunci, ponderea deficitului trimestrial era de 1,72% din PIB. Pe ansamblul primelor 9 luni, scăderea rămâne de la 5,31% la 3,81% din PIB.
Investițiile au crescut, inclusiv prin fonduri europene
Investițiile publice din trimestrul III au totalizat 47,81 miliarde de lei, față de 32,2 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025. Avansul este de aproximativ 48,6%. Ponderea lor în PIB a urcat de la 1,67% la 2,33%, iar investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile trimestrului.
La nivelul primelor 9 luni, sumele investite au ajuns la 107,77 miliarde de lei. Este un plus de 25,15 miliarde de lei față de perioada similară din 2025. Fondurile europene au susținut 65,6% din investițiile publice realizate în acest interval, ceea ce arată importanța finanțărilor externe pentru proiectele statului.
Plățile trimestriale pentru proiectele susținute din granturi PNRR au fost de 12,99 miliarde de lei, comparativ cu 5,47 miliarde de lei cu un an înainte. Aceste sume includ și partea suportată de bugetul de stat, TVA și contribuția națională, componente care nu sunt integral rambursate de Comisia Europeană.
TVA a adus cea mai mare contribuție la creșterea veniturilor
Veniturile totale din trimestrul III au însumat 180,17 miliarde de lei, depășind programul cu 0,4%. Din economia internă au provenit 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult decât în iulie–septembrie 2025. Încasările fiscale au atins 92,31 miliarde de lei, cu un avans anual de 12,4%.
TVA a adus 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 24,4%. Evoluția reflectă inclusiv modificările cotelor din 2025. Impozitul pe profit a generat 11,16 miliarde de lei, cu 6,3% mai mult. În schimb, contribuțiile sociale și accizele au rămas sub nivelurile programate, chiar dacă primele au crescut față de anul anterior.
Dobânzile cresc, cheltuielile de personal scad
Cheltuielile totale ale trimestrului au ajuns la 217,45 miliarde de lei, cu 15% peste nivelul din 2025. Dobânzile au absorbit 21,26 miliarde de lei, un avans de 44,5%. Pentru primele 9 luni, costul dobânzilor a urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult.
Cheltuielile de personal s-au redus cu 2,6%, la 40,13 miliarde de lei. Cele cu bunuri și servicii au crescut la 28,28 miliarde de lei, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate. Împreună, categoriile de funcționare au avansat nominal cu 1,8%, dar au coborât ca pondere de la 6,7% la 6,3% din PIB.
Fondurile PNRR decid rezultatul de la sfârșitul anului
Prima rectificare bugetară, aprobată la 30 octombrie, a menținut ținta anuală de 6,2% din PIB, echivalentă cu 130,3 miliarde de lei. Cererile de plată PNRR nr. 5 și nr. 6 includ granturi de 4,23 miliarde de euro, iar încasarea acestora până la 31 decembrie este o condiție pentru respectarea obiectivului.
Veniturile aferente proiectelor rămân expuse ajustărilor până la validarea jaloanelor și țintelor de către Comisia Europeană. Alexandru Nazare avertizează că ultimul trimestru este decisiv, inclusiv pentru recuperarea banilor aferenți unor proiecte deja plătite. Ministerul susține limitarea angajării unor cheltuieli noi la sumele pentru care există venituri certe.
Deficit la 9 luni: 78,30 miliarde de lei.
Țintă anuală: 6,2% din PIB.
Surse: Antena 3 CNN.
