Industria aviatică din România a revenit în forță în 2026, iar cifrele arată că mai multe aeroporturi au depășit deja nivelul de trafic înregistrat în anul pre-pandemic 2019. După doi ani de restricții, incertitudini și pierderi masive, pasagerii români au revenit în număr mare pe cer, iar companiile aeriene au răspuns prin introducerea de noi rute și creșterea frecvenței zborurilor. Datele oficiale indică un avans general al traficului aerian, cu Bucureștiul și câteva orașe regionale în fruntea clasamentului.
Otopeni și Băneasa, motorul creșterii
Aeroportul Internațional Henri Coandă de la Otopeni rămâne, fără îndoială, cel mai important hub aerian al țării. În 2024, traficul combinat al celor două aeroporturi bucureștene, Otopeni și Băneasa, a ajuns la aproximativ 16 milioane de pasageri, o creștere de peste 9% față de 2023 și de aproape 9% față de nivelul din 2019. Această performanță plasează Bucureștiul printre cele mai dinamice capitale aeriene din Europa Centrală și de Est.
Factorii care au contribuit la această creștere sunt multiple. Pe de o parte, revenirea turismului de business și a conferințelor internaționale a adus un flux constant de călători corporativi. Pe de altă parte, companiile low-cost au extins oferta, introducând zboruri spre destinații din Spania, Italia, Grecia și Turcia, foarte solicitate de români. De asemenea, diaspora a continuat să genereze un trafic semnificativ pe rutele către Marea Britanie, Germania și Franța.
Aeroporturile regionale, pe urmele capitalei
Nu doar Bucureștiul a înregistrat cifre record. Aeroporturile din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Sibiu au raportat creșteri consistente, unele depășind deja nivelul din 2019. Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj a beneficiat de extinderea rețelei de rute și de atracția exercitată de oraș ca centru economic și universitar. Traficul a depășit 3 milioane de pasageri anual, iar tendința este de creștere.
Timișoara, capitala Banatului, a profitat de statutul de oraș european al culturii și de dezvoltarea industrială din zonă pentru a atrage atât curse de linie, cât și chartere. Iașiul rămâne poarta de intrare în Moldova și un punct important pentru zborurile către Italia și Marea Britanie, destinații preferate de moldovenii care lucrează în străinătate. Sibiu a câștigat teren ca destinație turistică de city break, iar zborurile regulate spre Germania au cunoscut o cerere în creștere.
Rutele interne, revenire puternică
După o perioadă de stagnare, rutele interne au revenit în atenția companiilor aeriene. București-Cluj, București-Timișoara și București-Iași sunt din nou printre cele mai circulate segmente. Deși trenul și mașina rămân alternative preferate de mulți români din motive de cost, avionul a devenit o opțiune tot mai accesibilă pentru cei care vor să economisească timp. Prețurile biletelor pe rutele interne au scăzut datorită competiției, iar frecvența zborurilor a crescut.
Totuși, există încă o discrepanță majoră între traficul intern și cel extern. Deși rutele interne au crescut semnificativ, ele reprezintă în continuare o minoritate în totalul pasagerilor. România are nevoie de o strategie de conectare aeriană mai bună, care să sprijine dezvoltarea economică a regiunilor mai puțin accesibile.
Infrastructura, provocarea majoră
Creșterea traficului aerian a pus presiune pe infrastructura existentă. Otopeniul funcționează aproape de capacitate maximă în anumite perioade, iar extinderea terminalului și modernizarea pistelor sunt proiecte care avansează lent. Aeroportul Băneasa, redeschis pentru trafic comercial, a preluat o parte din flux, dar capacitatea sa este limitată. Cozile la controlul de securitate și la check-in au devenit o imagine obișnuită în vârf de sezon.
Pe plan regional, unele aeroporturi au nevoie de investiții majore pentru a face față noilor standarde de siguranță și confort. Pistele prea scurte, terminalele învechite și lipsa parcărilor suficiente sunt probleme semnalate de ani de zile, dar rămase fără rezolvare din cauza finanțării insuficiente. Autoritățile locale și centrale trebuie să colaboreze pentru a atrage fonduri europene și private.
Perspectivele pentru 2027
Analiștii din domeniul aviatic estimează că trendul ascendent va continua în 2027, cu condiția ca stabilitatea economică și politică să nu fie afectată. Deschiderea de noi rute transatlantice sau către Orientul Mijlociu ar putea transforma Otopeniul într-un hub regional mai important. De asemenea, dezvoltarea turismului intern, sprijinită de programe de promovare, ar putea duce la creșterea traficului intern.
Pentru români, accesul mai facil la zboruri înseamnă mai multe oportunități de călătorie, afaceri și educație internațională. Pentru economie, fiecare pasager în plus reprezintă venituri pentru turism, comerț și servicii. Revenirea aviației românești este un semnal pozitiv, dar ea trebuie susținută de investiții strategice și de o viziune pe termen lung.
