Rezultatele testelor PISA 2025 au confirmat încă o dată că sistemul educațional românesc se confruntă cu probleme structurale profunde. Elevii din România obțin scoruri semnificativ sub media statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar una dintre explicațiile identificate de specialiști este durata mult mai scurtă a programului școlar comparativ cu țările dezvoltate.
Diferența de ore, alarmantă
Conform datelor OECD, elevii români din ciclul primar au doar 540 de ore obligatorii anual, cu 33 la sută mai puțin decât media internațională, care se situează la 804 ore. Această diferență se traduce într-un deficit cumulat de aproximativ 1.600 de ore pe parcursul întregii perioade de școlarizare obligatorie, un decalaj greu de recuperat prin alte metode.
Vacanțele școlare din România cumulează 16,6 săptămâni pe an, cu aproape trei săptămâni mai mult decât media OECD de 13,5 săptămâni. Timpul redus petrecut efectiv la școală se reflectă direct în competențele dobândite de elevi, mai ales în domeniile citirii, matematicii și științelor.
Rezultate slabe la testele PISA
La ediția din 2025 a testelor PISA, elevii români de 15 ani au obținut în medie 419 puncte la matematică, față de 428 în 2022 și media OECD de 463. La lectură, scorul a fost de 413 puncte, comparativ cu media internațională de 461, iar la științe rezultatul a fost de 425 puncte, față de 482 cât reprezintă media statelor dezvoltate.
Procentul elevilor care ating nivelul minim de competență la matematică este de sub 50 la sută, în timp ce media OECD se situează semnificativ mai sus. Aproape jumătate dintre adolescenții români sunt considerați analfabeți funcționali, comparativ cu o medie OECD de 35 la sută. Aceste cifre au stârnit reacții vehemente în rândul experților în educație.
Reacția specialiștilor
Fostul ministru al Educației, Daniel David, a calificat analfabetismul funcțional drept un risc de securitate națională, subliniind că o generație care nu poate înțelege texte complexe sau rezolva probleme logice elementare va avea dificultăți majore pe piața muncii. Ministrul actual al Educației a recunoscut public că rezultatele sunt slabe și că trebuie implementate schimbări structurale urgente.
Surprinzător, un studiu sociologic asociat raportului PISA arată că 77 la sută dintre elevii români declară că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, față de 73 la sută în media OECD. Acest indiciu sugerează că potențialul există, dar sistemul educațional nu reușește să îl canalizeze și să îl dezvolte eficient.
Comparație internațională
Țările din Asia de Est, precum Singapore, Japonia și Coreea de Sud, domină clasamentele PISA, cu programe școlare intensive și un accent puternic pe disciplinele exacte. În Europa, state precum Estonia, Finlanda și Polonia obțin rezultate superioare cu programe mai echilibrate, dar cu un timp de instruire efectiv semnificativ mai mare decât în România.
Experții susțin că simpla creștere a numărului de ore nu este suficientă. Calitatea procesului didactic, formarea continuă a profesorilor și adaptarea curriculumului la nevoile pieței muncii sunt elemente la fel de importante. Fără o reformă comprehensivă, România riscă să rămână la coada Europei în domeniul educației pentru încă mulți ani.
