Un proiect ambițios al Partidului Oamenilor Tineri
Partidul Oamenilor Tineri (POT) a depus în Parlament un proiect de lege care propune construirea unei noi șosele de mare viteză prin zona Carpaților, denumită simbolic „Autostrada Dacilor”. Inițiativa legislativă vizează realizarea unei conexiuni rutiere vitale pe traseul Deva – Simeria – Călan – Hațeg – Binița – Petroșani, o zonă montană unde infrastructura rutieră actuală lasă mult de dorit. Proiectul are un buget estimat la 1,773 miliarde de lei și promite să reducă semnificativ timpul de parcurs între Hunedoara și Valea Jiului, două regiuni cu potențial economic important, dar defavorizate de accesul dificil. Propunerea a stârnit însă dezbateri aprinse, unii specialiști salutând inițiativa, în timp ce alții o consideră prematură și insuficient fundamentată.
Traseul propus prin inima munților
Autostrada Dacilor ar urma să traverseze unele dintre cele mai pitorești, dar și mai dificile zone geografice din România. Pornind de la Deva, oraș important din județul Hunedoara, șoseaua ar trece prin Simeria, Călan, Hațeg și Binița, ajungând în final la Petroșani, centrul industriei miniere din Valea Jiului. Traseul propus are o lungime considerabilă și presupune construirea de tuneluri, viaducte și lucrări de artă care să facă față condițiilor montane. Suporterii proiectului susțin că această autostradă ar deschide regiunea către investiții, turism și dezvoltare economică, aducând locuri de muncă și speranță unei zone afectate de închiderea minelor. Criticii însă atrag atenția că terenul este instabil și că costurile reale ar putea depăși cu mult estimările inițiale.
Aviz negativ de la Consiliul Economic și Social
Deși proiectul a fost lansat cu mult patriotism și entuziasm, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra propunerii legislative. Motivarea oficială a fost că „propunerea legislativă aprobă în mod prematur o investiție insuficient fundamentată”. Expertiza CES arată că proiectul nu include studii de fezabilitate complete, analize de impact asupra mediului și evaluări geologice detaliate care să justifice aprobarea unei investiții de aproape 1,8 miliarde de lei. În plus, specialiștii în infrastructură au subliniat că traseul Deva-Petroșani este încă studiat și de autoritățile de resort, iar adoptarea unui proiect de lege care să impună o rută specifică ar putea încurca planurile tehnice deja existente. Avizul negativ nu înseamnă însă că proiectul este mort, ci că are nevoie de mai multă documentație și de o abordare mai riguroasă.
Comparație cu alte proiecte de autostrăzi montane
România are o istorie îngrijorătoare în ceea ce privește construirea de autostrăzi în zone montane. Proiectul Autostrăzii Transilvania, început acum mai bine de două decenii, este încă neterminat și a acumulat costuri și termene care au depășit orice estimare inițială. Autostrada Sibiu-Pitești, care traversează și ea Carpații, a început abia de câșiva ani și progresează greu. În acest context, specialiștii sunt sceptici că o nouă autostradă montană, propusă de un partid politic și nu de specialiștii în infrastructură, poate fi realizată în timp util și fără a depăși bugetul. Experiența arată că drumurile prin munți sunt cele mai dificile și mai scumpe lucrări de infrastructură, iar entuziasmul politic nu înlocuiește expertiza tehnică.
Reacții politice și sociale
Proiectul Autostrăzii Dacilor a fost primit cu reacții mixte. Susținătorii POT salută inițiativa ca pe o dovadă că partidul are proiecte concrete pentru dezvoltarea regională și că nu se limitează la discursuri populiste. Localnicii din Valea Jiului și din țezuturile Hațegului, obișnuiți să fie ignorați de proiectele de infrastructură națională, au privit propunerea cu speranță, chiar dacă unii sunt sceptici că va fi și realizată. Pe de altă parte, opoziția politică și o parte a presei au criticat proiectul ca fiind un exercițiu de imagine, menit să capteze atenția electoratului din zonele vizate. Denigrarea a venit și din partea unor experți în transporturi, care au comparat proiectul cu „dosarul tunelurilor dacice”, sugerând că este mai mult fantezie decât plan realist.
Perspective și pașii următori
Indiferent de controverse, Autostrada Dacilor a intrat în circuitul parlamentar și va trebui dezbătută și votată de legislativ. Dacă va trece de Parlament, proiectul va ajunge la guvern și la autoritățile de resort, care vor trebui să demareze studiile de fezabilitate și licitațiile pentru execuție. Experții estimează că, în cel mai bun caz, o astfel de autostradă ar putea fi finalizată în 10-15 ani, începând de mâine. Până atunci, regiunea rămâne dependentă de drumurile naționale existente, adesea aglomerate și periculoase iarna. RĀmâne de văzut dacă Autostrada Dacilor va rămâne doar un nume sonor pe hĂrtie sau va deveni o realitate care să transforme munții în căi de acces, nu în bariere.
Surse: Ziare.com, MoldovaInvest.eu, Antena3.ro, B1TV.ro, Economica.net
