O scădere neașteptată a costului muncii
Costul orar al forței de muncă din România a înregistrat o evoluție surprinzătoare în trimestrul al doilea al anului 2026. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică pe 3 septembrie, costul orar a scăzut cu 0,32 la sută față de trimestrul precedent, o tendință care contrazice așteptările multor angajați și sindicate. Deși economia românească a cunoscut o creștere nominală a salariilor în anii anteriori, presiunile inflaționiste și modificările structurale din piața muncii au dus la o stagnare, chiar la o ușoară diminuare, a puterii de cumpărare a salariului pe oră. Această realitate lovește cel mai puternic în sectoarele unde angajatorii au marje mici de profit și unde competiția pentru locurile de muncă este acerbă.
Domeniile cele mai afectate
INS a publicat o defalcare pe sectoare a economiei care arată că nu toate domeniile au fost afectate în egală măsură. În timp ce unele sectoare au înregistrat creșteri, altele au văzut costuri orare în scădere. Cele mai mici costuri orare ale forței de muncă se regăsesc în continuare în agricultură, industria prelucrătoare ușoară, comerțul cu amănuntul, hoteluri și restaurante, precum și în anumite servicii administrative. Angajații din agricultură și din sectorul hotelier câștigă adesea sub 15 lei pe oră, brut, ceea ce înseamnă că, după plata taxelor, suma rămasă în mână este și mai mică. Aceste domenii angajează sute de mii de români, mulți dintre ei fără studii superioare sau fără calificări specifice, ceea ce îi face vulnerabili în negocierile salariale.
Comparație cu Europa
România și Bulgaria rămân țările cu cele mai scăzute costuri orare ale forței de muncă din întreaga Uniune Europeană. Conform datelor Eurostat, costul mediu orar în România este de aproximativ 10-11 euro, în timp ce media europeană se situează în jurul a 30 de euro. Acest decalaj uriaș atrage investitori străini care caută forță de muncă ieftină, dar îi determină totodată pe mulți români calificați să emigreze spre țări cu salarii mai bune. Diferența este vizibilă chiar și în comparație cu Polonia sau Ungaria, unde costurile orare sunt cu 30-40 la sută mai mari. Această poziționare pe ultimul loc în UE nu este doar o statistică, ci o realitate care afectează direct nivelul de trai al milioane de familii.
Cauzele salariilor mici
Există mai multe motive pentru care anumite domenii din România oferă plăti pe oră atât de mici. În primul rând, productivitatea muncii în aceste sectoare este scăzută, iar angajatorii nu pot plăti mai mult fără să-și pună în pericol afacerea. În al doilea rând, sindicalizarea este slabă în sectoare precum comerțul, hotelurile sau agricultura, ceea ce înseamnă că angajații nu au putere de negociere colectivă. În al treilea rând, există un excedent de forță de muncă necalificată sau slab calificată, ceea ce menține presiunea descendentă pe salarii. De asemenea, fenomenul muncii la negru și al contractelor cu timp parțial subdeclarat este încă răspândit, în special în turism și construcții, diminuând și mai mult veniturile reale ale angajaților.
Impactul asupra angajaților
Salariile mici pe oră se traduc în venituri lunare insuficiente pentru a acoperi nevoile de bază ale unei familii. Mulți angajați din sectoarele cu costuri orare scăzute sunt nevoiți să facă ore suplimentare, să aibă mai multe locuri de muncă sau să apeleze la ajutoare sociale. Situația este deosebit de dificilă pentru părinții singuri, pentru familiile cu mulți copii și pentru persoanele care locuiesc în zone unde costul vieții este mai ridicat. Medicii și psihologii avertizează că stresul financiar cronic duce la probleme de sănătate, la scăderea productivității și la perpetuarea ciclului sărăciei. Tinerii care intră pe piața muncii în aceste domenii sunt descurajați și mulți dintre ei aleg să plece din țară.
Soluții posibile
Specialiștii în economia muncii propun mai multe soluții pentru a crește costul orar al forței de muncă în sectoarele defavorizate. Creșterea salariului minim, indexarea acestuia cu inflația, stimulentele fiscale pentru angajatorii care oferă salarii mai mari și programe de calificare profesională sunt printre măsurile cele mai des invocate. De asemenea, inspectoratele teritoriale de muncă ar trebui să intensifice controalele pentru a elimina munca la negru și subdeclararea salariilor. Unii economiști susțin că doar o creștere a productivității prin investiții în tehnologie și digitalizare poate aduce salarii mai bune pe termen lung. Până atunci, însă, milioane de români vor continua să lucreze pe sume infime, conștienți că munca lor este subplătită în comparație cu cea a colegilor din alte țări europene.
Surse: Digi24.ro, INS.ro, Economica.net, Eurostat, ANOFM.ro
