O măsură fiscală controversată
Începând cu data de întâi ianuarie 2026, băncile cu o cotă de piață mai mare de zero virgulă două la sută sunt obligate să plătească un impozit de patru la sută pe cifra de afaceri, dublu față de nivelul anterior. Măsura, introdusă prin modificarea Codului Fiscal, afectează cele mai mari instituții de credit din România, inclusiv BCR, BRD, Raiffeisen și ING. Autoritățile susțin că noua taxă va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, estimate la câteva sute de milioane de lei anual, bani care vor fi folosiți pentru creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public.
De ce băncile sunt vizate
Sectorul bancar din România a înregistrat profituri record în ultimii ani, beneficiind de dobânzile ridicate și de cererea mare de credite. Guvernul a argumentat că băncile trebuie să contribuie mai mult la efortul bugetar, având în vedere că marjele lor de profit sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În plus, majorarea impozitului pe cifra de afaceri este văzută ca o contrapondere la scutirile fiscale acordate altor sectoare, cum ar fi cel IT, unde scutirea de impozit a fost eliminată.
Reacția băncilor
Asociația Română a Băncilor a criticat vehement măsura, susținând că aceasta va reduce capacitatea instituțiilor de credit de a finanța economia. Reprezentanții băncilor au avertizat că, pe termen mediu, noile costuri se vor transfera către clienți, sub forma unor dobânzi mai mari și a unor comisioane suplimentare. De asemenea, ei susțin că măsura afectează competitivitatea sistemului bancar românesc și că ar putea descuraja investițiile străine în sector.
Impactul asupra clienților
Clienții băncilor ar putea resimți efectele noii taxe în câteva luni. Deși băncile nu pot modifica contractele de credit în derulare, noile credite ar putea fi oferite la condiții mai puțin avantajoase. De asemenea, comisioanele pentru administrarea conturilor și pentru serviciile adiționale ar putea crește. Depozitele, însă, ar putea beneficia de dobânzi ușor mai mari, întrucât băncile vor avea nevoie să atragă mai multe fonduri pentru a-și menține profitabilitatea.
Perspective pe termen lung
Măsura este privită cu scepticism de către economiștii independenți. Unii susțin că taxarea cifrei de afaceri, și nu a profitului, este o practică ineficientă care distorsionează piața. Alții, însă, consideră că este o soluție temporară acceptabilă în contextul presiunilor bugetare. Rămâne de văzut dacă măsura va fi menținută și în 2027 sau dacă va fi modificată în urma negocierilor cu sectorul bancar și cu instituțiile europene.
Majorarea impozitului pe cifra de afaceri a starnit discutii si la nivel european. Uniunea Europeana a atras atentia ca masuri fiscale discriminatorii pot afecta libera concurenta pe piata unica. Reprezentantii bancilor sustin ca vor contesta masura in instanta, argumentand ca este nejustificata si disproportionata. Ramane de vazut daca guvernul va face modificari sau daca va mentine noua taxa in forma actuala pe termen nedeterminat.
In ciuda disputelor, bancile continua sa inregistreze profituri robuste. Rapoartele financiare ale primului trimestru arata cresteri ale veniturilor din dobanda, care compenseaza partial costurile suplimentare. Analistii estimeaza ca impactul net al noii taxe asupra profitabilitatii sectorului va fi limitat, cel putin pe termen scurt. Pe termen mediu, insa, taxa ar putea influenta strategiile de creditare si deciziile de investitii ale institutiilor financiare.
In acest context, unele banci au inceput sa exploreze alternative de business. Serviciile digitale, platformele de open banking si produsele de tip fintech devin prioritati strategice. Aceste domenii necesita investitii in tehnologie, dar ofera posibilitatea de a dezvolta noi surse de venit. Bancile care se vor adapta cel mai repede la noua realitate digitala vor avea cele mai mari sanse de succes pe termen lung.
Surse: CT100.ro, ZiarulFinanciar.ro, BURSA.ro
