O cursă contracronometru pe Autostrada Moldovei
România se află în ultima lună înaintea termenului-limită de treizeci și unu august 2026, dată până la care trebuie îndeplinite jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru Autostrada Moldovei. Dacă aceste condiționalități nu sunt respectate, țara riscă să piardă sute de milioane de euro din cei peste două miliarde alocați pentru acest proiect. Situația este critică, întrucât mai multe tronsoane sunt în întârziere, iar constructorii au depășit deja termenele contractuale pe anumite sectoare.
Care sunt jaloanele în pericol
Conform acordului cu Comisia Europeană, România trebuie să finalizeze anumite segmente ale Autostrăzii A7 între Focșani și Pașcani până la sfârșitul lunii august. Tronsonul Adjud – Roman, construit de compania Umbrărescu, este cel mai problematic, lucrările fiind departe de finalizare. De asemenea, alte loturi finanțate prin PNRR înregistrează întârzieri semnificative din cauza problemelor de achiziții publice și a birocrației excesive.
Cine este responsabil pentru întârzieri
Responsabilitatea este împărțită între mai multe instituții. Ministerul Transporturilor a fost acuzat de proasta gestionare a procedurilor de achiziție și de întârzieri în emiterea autorizațiilor. Constructorii, la rândul lor, invocă dificultăți tehnice și condiții meteorologice nefavorabile. Analiștii spun, însă, că principala problemă este lipsa de coordonare și planificare pe termen lung, care a dus la suprapunerea unor termene nerealiste.
Consecințele financiare
Pierderea fondurilor europene ar fi o lovitură grea pentru bugetul de stat și pentru viitorul infrastructurii din Moldova. Sute de milioane de euro ar trebui suportate din bugetul național, ceea ce ar forța tăieri la alte capitole sau amânarea altor proiecte. Mai mult, ratarea jaloanelor ar afecta credibilitatea României în fața Comisiei Europene și ar putea duce la condiționalități mai stricte pentru viitoarele finanțări.
Ce măsuri se iau pentru a salva proiectul
Autoritățile au anunțat că au accelerat plățile către constructori și că negociază prelungirea unor termene cu partenerii europeni. De asemenea, Ministerul Transporturilor a emis ordine de accelerație a lucrărilor pe șantierele prioritare. Cu toate acestea, specialiștii sunt sceptici că toate jaloanele vor fi îndeplinite la timp, iar unele tronsoane ar putea fi excluse din PNRR și finanțate din alte programe europene de coeziune.
Pe langa presiunea timpului, proiectul se confrunta si cu dificultati tehnice. Terenul din zona Moldovei este mai dificil de lucrat, cu multe zone de alunecari de teren. Aceste caracteristici geologice au dus la majorarea costurilor si la prelungirea duratelor de executie. Constructorii au solicitat de mai multe ori suplimentarea fondurilor.
Efectele intarzierilor se resimt deja in economia locala din Moldova. Regiunea, una dintre cele mai sarace din tara, are nevoie de infrastructura moderna pentru a atrage investitori. Lipsa autostrazii afecteaza transportul de marfuri, costurile logistice fiind cu peste treizeci la suta mai mari decat in regiunile cu acces la drumuri de mare viteza. Aceasta situatie creeaza un cerc vicios in care saracia si lipsa investitiile se intaresc reciproc.
Ministrul Transporturilor a dat asigurari ca fondurile pentru Autostrada Moldovei nu vor fi pierdute, ci doar reprogramate. Segmentele care nu respecta termenul din august ar putea fi finantate din alte programe europene. Aceasta solutie, insa, ar intarzia finalizarea proiectului cu cel putin doi ani. Pentru locuitorii Moldovei, perspectiva unei autostrazi moderne ramane indepartata.
Expertii in constructii estimeaza ca Autostrada Moldovei va necesita cel putin inca trei ani de lucrari intense pentru a fi finalizata in totalitate. Pana atunci, regiunea va continua sa sufere din cauza izolarii infrastructurale. Exportatorii din Moldova platesc costuri logistice mai mari, iar timpul de transport catre porturile maritime este cu cateva ore mai lung. Aceste dezavantaje se traduc in preturi mai mari pentru produsele moldovenesti si in competitivitate scazuta pe piata externa.
Surse: Newsweek.ro, Digi24.ro, RomâniaTV.net, ȘtiriPeSurse.ro
