Un bilanț dezamăgitor pentru infrastructura rutieră
România nu a inaugurat nici măcar un kilometru de autostradă sau drum expres în primele cinci luni ale anului 2026, deși reprezentanții Ministerului Transporturilor promiseseră că acest an ar putea fi unul istoric pentru infrastructură. Potrivit datelor Asociației Pro Infrastructură, bilanțul kilometrilor noi dați în trafic rămâne la zero, în timp ce termenele contractuale indicau faptul că ar trebui deschiși circulației aproape trei sute de kilometri noi până la finalul anului.
Promisiuni vs. realitate pe șantiere
La începutul anului, autoritățile anunțau că 2026 va aduce deschiderea a peste două sute cincizeci de kilometri de autostradă și drum expres. Pe hârtie, proiectele arată impresionant: tronsoane noi pe Autostrada Transilvania, Autostrada Moldovei, Autostrada Unirii și centura ocolitoare a Capitalei. În practică, însă, lucrările avansează lent, iar constructorii par să se fi concentrat mai mult pe execuție decât pe finalizarea tronsoanelor pentru inaugurare.
Cauzele întârzierilor
Principalele motive ale întârzierilor sunt problemele de finanțare, birocrația excesivă și dificultățile tehnice întâmpinate pe anumite sectoare. Pe Autostrada Transilvania, de exemplu, lucrările la tuneluri și viaducte sunt complexe și necesită timp suplimentar. Pe Autostrada Moldovei, termenele contractuale au fost deja depășite pe mai multe loturi, iar riscul de pierdere a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență este tot mai mare.
Ce tronsoane ar putea fi inaugurate în 2026
Specialiștii estimează că, dacă ritmul actual se menține, România ar putea inaugura în a doua parte a anului între optzeci și o sută de kilometri noi. Cele mai avansate lucrări sunt pe Autostrada Transilvania, unde tronsonul Nădășelu – Zimbor și secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș ar putea fi date în circulație până la sfârșitul lunii octombrie. De asemenea, Asociația Pro Infrastructură menționează că unele tronsoane de pe Autostrada Moldovei ar putea fi deschise în noiembrie, dacă nu apar noi blocaje.
Efectele asupra economiei și a traficului
Lipsa infrastructurii moderne afectează direct economia românească. Timpii de transport sunt mai mari, costurile logistice cresc, iar investitorii străini devin reticenți să vină în zone fără acces rapid la autostradă. Pe de altă parte, șoferii continuă să circule pe drumuri naționale supraaglomerate și periculoase, cu un număr de accidente mult peste media europeană. Analiștii spun că fiecare an de întârziere costă economia românească miliarde de euro în oportunități pierdute.
In replica, reprezentantii Ministerului Transporturilor au declarat ca 2026 va fi un an record, insa ca inaugurarile vor avea loc in a doua parte a anului. Expertii independenti raman sceptici, amintind ca si in anii anteriori au fost facute promisiuni similare. Aceasta situatie creeaza o ruptura tot mai mare intre asteptarile publice si realitatea din teren.
Comparativ cu alte tari din regiune, Romania inregistreaza unul dintre cele mai mici ritme de constructie de autostrazi. Ungaria, de exemplu, are o retea de autostrazi de peste doua mii de kilometri, desi are o suprafata de trei ori mai mica. Polonia si Cehia, de asemenea, au depasit de mult nivelul de o mie de kilometri. Aceasta discrepanza afecteaza competitivitatea economica a Romaniei si accesul la fonduri europene pentru dezvoltare regionala.
Pe langa autostrazi, Romania intarzie si cu modernizarea cailor ferate. Proiectul de reabilitare a Coridorului IV paneuropean, finantat din fonduri europene, inregistreaza intarzieri de peste doi ani. Vitezele medii pe calea ferata raman printre cele mai mici din Europa, iar trenurile de calatori sunt frecvent intarziate. Aceasta situatie afecteaza atat calatorii, cat si transportul de marfuri, care este din ce in ce mai orientat spre sosea.
Surse: Digi24.ro, ȘtiriPeSurse.ro, Adevărul.ro, Newsweek.ro
