Decesul unei persoane dragi aduce nu doar durere și suferință emoțională, ci și o serie de formalități administrative care trebuie rezolvate în termen legal. Una dintre cele mai frecvente întrebări care apar în astfel de momente este legată de banii rămași în conturile bancare ale defunctului. Mulți oameni nu știu ce se întâmplă cu aceste fonduri, cine are dreptul să le acceseze și care este procedura exactă pentru a intra în posesia lor. Legislația din România oferă un cadru clar, dar pașii trebuie urmați cu atenție pentru a evita blocajele birocratice.
Ce se întâmplă cu banii din cont după deces
În momentul în care o persoană încetează din viață, conturile sale bancare nu sunt înghețate automat, dar accesul la ele devine restricționat. Banca nu are dreptul să predea banii oricărei persoane care pretinde că este moștenitor, indiferent de gradul de rudenie. Pentru a intra în posesia fondurilor, este necesară deschiderea unei proceduri succesorale, fie la notar, fie în instanță, în funcție de complexitatea situației. Această procedură stabilește legal cine sunt moștenitorii și în ce cotă parte le revine din averea defunctului.
Potrivit informațiilor publicate de ZiarulDigital și DoctorulZilei, primul pas constă în obținerea certificatului de deces, care se eliberează de către primăria în a cărei rază teritorială a survenit decesul sau, după caz, de către serviciul de stare civilă. Ulterior, moștenitorii trebuie să se prezinte la un birou notarial pentru a solicita deschiderea procedurii de succesiune. Notarul public va întocmi un inventar al bunurilor lăsate de defunct, inclusiv al soldurilor din conturile bancare, și va stabili masa succesorală.
Cine are dreptul legal să moștenească banii
Dreptul la moștenire este reglementat de Codul Civil din România, care stabilește ordinea legală a moștenitorilor. Clasele de moștenitori sunt structurate pe trepte, în funcție de gradul de rudenie cu defunctul. Prima clasă este formată din descendenți, adică copiii și, după caz, nepoții. A doua clasă include ascendenții privilegiați, respectiv părinții, și collaterali privilegiați, adică frații și surorile. A treia clasă este formată din ascendenții ordinari, bunicii, iar a patra din collaterali ordinari, adică unchii, mătușile, verii și verișoarele.
Soțul supraviețuitor are un statut special și moștenește alături de moștenitorii din clasele întâi, a doua și a treia. În lipsa unui testament, banii din conturi se împart conform legii, în cotă parte egală între moștenitorii din aceeași clasă. Dacă defunctul a lăsat un testament autentic, dispozițiile acestuia prevalează, cu condiția să nu încalce rezerva succesorală, adică partea minimă din avere la care au dreptul moștenitorii legali obligatorii, cum ar fi copiii sau soțul.
Procedura la notar, pas cu pas
Pentru a intra în posesia banilor din conturile bancare, moștenitorii trebuie să urmeze o procedură clară la biroul notarial. Primul pas este depunerea unei cereri de deschidere a succesiunii, însoțită de certificatul de deces al defunctului și de actele de stare civilă care dovedesc calitatea de moștenitor. Notarul public verifică documentele și, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, emite o încheiere de admitere a succesiunii și un certificat de moștenitor.
Actele necesare includ, de regulă, certificatele de naștere și de căsătorie ale defunctului, certificatele de naștere ale moștenitorilor, certificatul de căsătorie al moștenitorului dacă este soțul supraviețuitor, și o declarație pe propria răspundere privind existența sau inexistența altor moștenitori. Notarul public poate solicita și extrasul de cont de la bancă, pentru a cunoaște soldul exact. În cazul în care există mai mulți moștenitori, notarul va stabili cotele părți și va elibera certificate de moștenitor pentru fiecare în parte.
Situații speciale și termene legale
Există situații în care procedura poate deveni mai complicată. Dacă defunctul avea datorii, acestea se scad din valoarea averii, iar moștenitorii pot alege să accepte sau să renunțe la succesiune. Acceptarea sub beneficiu de inventar este o opțiune frecventă, prin care moștenitorul își asumă doar obligațiile în limita valorii bunurilor moștenite. Dacă nu există moștenitori sau dacă aceștia renunță la moștenire, averea, inclusiv banii din conturi, trece în patrimoniul statului.
Un alt aspect important îl reprezintă termenele legale. Procedura succesorală trebuie deschisă în termen de un an de la data decesului. După acest termen, se poate deschide o procedură succesorală tardivă, dar aceasta implică formalități suplimentare și, uneori, acordul celorlalți moștenitori. Banca are obligația de a păstra fondurile și de a le pune la dispoziția moștenitorilor legali, pe baza certificatului de moștenitor emis de notar. Fără acest document, banca nu poate elibera sumele, indiferent de gradul de rudenie pretins.
Conturi comune și desemnarea beneficiarului
O situație particulară o reprezintă conturile bancare deschise în cotitularitate sau conturile la care defunctul a desemnat un beneficiar în caz de deces. În cazul conturilor comune, cotitularul supraviețuitor are acces la fonduri fără a mai fi nevoie de procedura succesorală, deoarece banii sunt considerați proprietate comună. La fel, dacă defunctul a completat o declarație de beneficiar pentru contul său, persoana desemnată poate intra în posesia banilor prezentând certificatul de deces și actul de identitate, fără a parcurge succesiunea.
Specialiștii în drept succesoral recomandă ca fiecare persoană să-și planifice din timp transmiterea averii, fie prin testament, fie prin desemnarea de beneficiari pentru conturile bancare. Aceste măsuri simplifică semnificativ procedura pentru cei dragi și evită blocajele birocratice care pot apărea într-un moment deja dificil. Informarea corectă și consultarea unui notar public sunt pași esențiali pentru a gestiona această situație cu calm și eficiență.
Surse: ZiarulDigital.ro, DoctorulZilei.ro, DoctorDeco.ro, Apogeul.ro
