Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri ale Guvernului Bolojan
Curtea de Apel București a dispus joi, 30 iulie 2026, suspendarea executării a șase hotărâri de Guvern adoptate recent de cabinetul interimar condus de Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma admiterii acțiunilor formulate de Partidul Social Democrat, care a contestat legalitatea actelor normative emise de Executiv în săptămâna precedentă. Sentințele sunt executorii de drept, însă motivarea detaliată a instanței nu a fost publicată la momentul pronunțării.
Printre hotărârile suspendate se numără și cea referitoare la protecția persoanelor cu handicap, mai exact procedura de acordare a plăților pentru beneficiul de locuire și beneficiul de tranziție destinate adulților cu dizabilități. Actul, adoptat prin Hotărârea nr. 569/2026, stabilea condițiile de acordare, suspendare, modificare și încetare a acestor drepturi. Prin blocarea lui în instanță, mii de persoane cu handicap rămân, pentru moment, fără posibilitatea de a accesa noile forme de sprijin promise de Guvern.
Ce alte acte au fost blocate de instanță
Beyond măsurile pentru persoanele cu handicap, Curtea de Apel București a suspendat hotărâri care vizează domenii esențiale ale activității guvernamentale. Printre acestea se numără acte normative referitoare la agricultură, sănătate, comunicații și protecția mediului. O altă hotărâre vizată privește măsuri de protejare a biodiversității, considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, finanțat din fonduri europene.
Avocatul Toni Neacșu, care a reprezentat PSD în aceste cauze, a declarat că deciziile instanței confirmă caracterul nelegal al unor măsuri luate de un guvern demis, fără susținere parlamentară. El a acuzat Executivul de abuz de autoritate și a susținut că un cabinet interimar nu ar trebui să adopte acte cu impact profund asupra societății, ci doar să gestioneze treburile curente până la formarea unei noi majorități.
Contextul politic și juridic al deciziei
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în urmă cu câteva săptămâni, însă rămâne la conducere cu atribuții limitate, potrivit Constituției. În această perioadă de interimat, Executivul a continuat să adopte hotărâri și ordonanțe, generând controverse și acuzații din partea opoziției. PSD a anunțat că va contesta în instanță toate actele normative pe care le consideră abuzive, iar decizia de joi reprezintă primul succes major în această strategie.
Curtea de Apel București este condusă de judecătoarea Liana Arsenie, numită în funcție prin decizia Liei Savonea, fosta președintă a Consiliului Superior al Magistraturii. Această legătură a stârnit speculații în spațiul public, unii politicieni sugerând că deciziile instanței ar putea fi influențate de afinități politice. Reprezentanții instanței au respins aceste acuzații, subliniind că deciziile sunt luate exclusiv pe baza argumentelor juridice prezentate de părți.
Impactul suspendării asupra persoanelor vulnerabile
Cea mai vizibilă consecință a deciziei Curții de Apel o resimt persoanele cu handicap, care așteptau clarificări privind beneficiile de locuire și de tranziție. Aceste plăți erau destinate să îmbunătățească condițiile de trai ale adulților cu dizabilități, oferindu-le resurse pentru chirie sau pentru adaptarea locuinței. Prin blocarea hotărârii, drepturile rămân nereglementate, iar beneficiarii nu știu când și cum vor putea accesa sprijinul promis.
Organizațiile neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități au exprimat îngrijorare și au cerut tuturor partidelor să găsească o soluție politică rapidă. Ele susțin că disputele între partide nu ar trebui să afecteze drepturile unor categorii vulnerabile și că normele privind handicapul ar trebui adoptate prin consens. În același timp, Ministerul Muncii a anunțat că va analiza posibilitatea de a reface actul normativ, astfel încât să răspundă criticilor formulate de PSD și să poată fi implementat cât mai curând.
Perspectiva juridică și pașii următori
Juriștii consultați de presă explică faptul că suspendarea unei hotărâri de Guvern nu anulează actul, ci doar îi blochează aplicarea până la o decizie definitivă. Guvernul poate ataca cu recurs deciziile Curții de Apel, ceea ce ar prelungi litigiul cu câteva luni. Alternativ, Executivul poate retrage actele contestate și le poate reface, încercând să elimine viciile de legalitate identificate de instanță.
Indiferent de evoluția proceselor, situația subliniază fragilitatea guvernării interimare și riscurile de blocaj administrativ pe care le implică o criză politică prelungită. Până când nu se va forma o majoritate parlamentară stabilă și un guvern cu puteri depline, România riscă să rămână într-o stare de incertitudine legislativă, în care actele esențiale pentru sănătate, mediu și protecția socială pot fi anulate în instanță.
Surse: libertatea.ro, update24.ro, g4media.ro, adevarul.ro, evz.ro, hotnews.ro, primapagina.ro
