Pentru viitor anticipează creşterea volatilităţii pe pieţele financiare româneşti din cauza ordonanţei de urgenţă 114/2018, care a determinat o aversiune la risc puternică a investitorilor.
„Cred că acum cursul este într-un echilibru relativ. Şocul s-a mai temperat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa. Nu numai pe curs de schimb, ci şi pe celelalte pieţe“, a declarat Adrian Codîrlaşu la emisiunea ZF Live.
Pe pieţele internaţionale cursul euro/leu a deschis ieri la 4,634, iar la prânz un euro se tranzacţiona cu 4,77 lei, în creştere cu 0,15% faţă de nivelul de deschidere, potrivit investing.com. Cea mai recentă cotaţie oficială a BNR, din 23 ianuarie, afişa un curs euro/leu de 4,7569. Faţă de ziua de marţi, leul s-a depreciat miercuri cu aproape 1%, în timp ce faţă de finalul anului 2018 leul a pierdut aproape 2% din valoare.
Întrebare: La începutul anului, pe 22 ianuarie, ai publicat indicatorul de încredere macroeconomică pe luna decembrie. Prin sondajul realizat de analişti ai spus că valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni pentru curs era de 4,7168 şi deja suntem la 4,7569, deci sub, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7883.
Răspuns: Da, pe 6 luni deja a fost depăşit targetul, a devenit un curs optimist. În schimb, pentru orizontul de 12 luni, da, undeva între 4,75 şi 4,78.
Întrebare: Unde crezi că se va duce cursul? Care ar fi un interval minim-maxim unde îl vezi tu pe final de an?
Răspuns: Ordonanţa 114 a pus două obiective ale Băncii Naţionale în conflict. Primul este stabilitatea preţurilor, al doilea este stabilitatea financiară. Practic, BNR are ca principal instrument de politică monetară rata de dobândă. Acest instrument a fost compromis. Prin urmare, pieţele au luat act de acest fapt, pentru că rata de dobândă practic nu mai poate fi folosită cu atâta flexibilitate şi independenţă de banca centrală şi asta se vede în curs.
Întrebare: Când avem o creştere de curs, principalul instrument al Băncii Naţionale este de a majora dobânda, de a o face mai atractivă decât plasamentele în euro. Dar pentru că această taxă bancară este legată de ROBOR, BNR nu poate să majoreze dobânda de politică monetară cum vrea pentru că ar influenţa şi ROBOR-ul.
Răspuns: Ar influenţa şi ROBOR-ul, iar prin taxa pe active ar influenţa capitalizarea sistemului bancar şi stabilitatea sistemului bancar. Spre exemplu, la un ROBOR de 4%, băncile ar fi decapitalizate având în vedere că ROE (rentabilitatea capitalului - n.red.) pentru sistemul bancar este undeva între 1,5 şi 1,6%. Dacă ar plăti taxa de 2% din active, s-ar decapitaliza şi am avea un risc sistemic pe sistemul bancar, care este principala infrastructură a ţării.
Întrebare: Ce se va întâmplă cu ROBOR-ul? Crezi că va rămâne peste 3%? Guvernul PSD îl vrea sub 3%.
Răspuns: Acum orice dobândă nominală are încorporată în ea rata inflaţiei. Încă ROBOR-ul era negativ. Probabil, având în vedere tot efectele ordonanţei 114, care a introdus taxe indirecte, orice taxă indirectă se duce în preţul final. Din acest motiv vom avea probabil, având în vedere că preţurile din aceste segmente au fost plafonate doar pentru populaţie, nu şi pentru companii, efecte de runda a doua pe parcursul acestui an. Prin urmare, inflaţia va rămâne peste 3%, în mediul CFA este 3,9%.
Întrebare: BNR are ţinta de 2,5% plus sau minus 1%, deci 3,5%. Tu vezi 3,9%, peste 4%.
Răspuns: Probabil între 3,5% şi 4%, însă, Banca Naţională a făcut analiza înainte de ordonanţă. Va trebui să încorporeze efectele ordonanţei în proiecţia de inflaţie.
Întrebare: Cât ai cuantifica efectul ordonanţei în PIB, în creşterea dobânzilor?
Răspuns: A creat aversiune la risc puternică. Îmi aduc aminte de articolul de pe site-ul Bloomberg - publicat imediat după ordonanţă - care a spus că investitorilor internaţionali li se reaminteşte cât de riscante sunt pieţele emergente. Şi va avea impact asupra investiţiilor străine şi asupra investiţiilor companiilor locale, care deja au anunţat revizuiri de planuri şi de bugete. Poate un punct de PIB, dar îmi e greu să cuantific.
Întrebare: Cum crezi că va acţiona BNR acum?
Răspuns: Practic i s-au redus gradele de libertate, este legată la mâini în ceea ce priveşte rata de dobândă. BNR a atras lichiditatea din piaţă care a dus la creşterea de dobânzi pe piaţa monetară şi cumva asta a mai temperat deprecierea leului.
Întrebare: Dacă BNR nu ar fi intervenit aşa, unde crezi că s-ar fi dus cursul? Voi vorbiţi între voi şi aveţi păreri diferite legate de care este nivelul sustenabil al cursului, unde ar fi el acum?
Răspuns: Cred că acum este într-un echilibru relativ. Acum mă uitam cum se tranzacţionează leul pe pieţele internaţionale, undeva peste 4,76. Deci şocul s-a mai temperat poate pentru o perioadă, însă opinia mea este că vom avea volatilitate în viitor, în general pe pieţele financiare româneşti, din cauza acestei situaţii cu ordonanţa, informează zf.ro
Vezi și
Vești bune pentru aceste persoane! Pot scăpa de plata taxelor. Ce ar trebui să facă
Klaus Iohannis s-a dat de gol! Semnalul că o va accepta pe Olguța Vasilescu în Guvern (analiză)
