BNR ia cu asalt instituțiile financiare non-bancare: Ce condiții stricte le-a impus și cum vor fi afectate persoanele cu venituri mici

Banca Națională pune tunurile pe instituțiile financiare non-bancare. Aceasta a impus mai multe reguli firmelor care dau împrumuturi rapide pe termen scurt, în scopul de a reduce costurile creditării rapide.

BNR a cerut instituțiilor să pună deoparte câte 67 de lei pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi peste dobânzile recomandate. În urma acestor condiții, firmele au decis să-şi majoreze capitalurile decât să reducă dobânzile.

Potrivit digi24.ro, deși noile reguli aveau scopul de a reglementa funcționarea acestior instituții, acestea vor produce și efecte secundare. Cel mai probabil, IFN-urile vor alege să acorde mai puţine credite, pentru ca suma depusă la BNR pentru garantarea împrumuturilor scumpe să nu le afecteze profitul.

Adrian Cocora, director general IFN: „Au ales să dea credite cu dobânda la care dădeau şi până acum, dar să-şi adecveze capitalul”.

Vezi și Surprize, surprize! Cine-i va lua locul Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA

Banca centrală, pentru a descuraja împrumuturile rapide şi costisitoare, a obligat instituţiile financiare nebancare să dispună de capital de 10 ori mai mare decât in prezent. Practic, le-a obligat să vină cu mai mulţi bani de acasă, ceea ce au şi făcut, dar au păstrat dobânzile foarte sus.

Clienţii plătesc pentru împrumurile rapide dobânzi lunare similare cu cele achitate de alţi europeni la acelaşi tip de produs, spun reprezentanţii IFN-urilor.

Ştefan Dumitru, director IFN: „Dobânda medie lunară în piaţa IFN-urilor este de 25%, ceea ce este sub Polonia, sub Cehia, sub Spania şi la un nivel foarte similar cu Anglia, un pic mai mare decât Danemarca şi Suedia”.

Acest gen de credite devin extrem de costisitoare, când sunt depăşite termenele de plată şi se fac rescadenţări. Dobânda anuală efectivă poate ajunge şi până la 7.000 la sută pe an, potrivit analizelor făcute de BNR.

Alte ţări au decis să plafoneze dobânzile la acest gen de împumuturi. Astfel, în Polonia, pot merge doar până la o mie la sută.

Vezi și Atenție! Cine sunt, de fapt, specialiștii care îl mențin în viață pe Regele Mihai

Mulţi finanţatori de acest gen acuză BNR că impune instituţiilor financiare non-bancare reguli similare băncilor, ceea ce va duce la limitarea accesului la împrumuturi pentru persoanele cu venituri mici.

Adrian Cocora, director general IFN: „Dar ei au în continuare nevoie de bani. Îi împingem în zona gri, în zona cămătăriei. Să ştiţi că sunt clienţi care se împrumută cu 500 de lei pentru 5 zile. Există credite şi de 200 de lei. 70% din ei nu vor mai avea acces. Pentru că ei reuşesc să ramburseze creditele nu neapărat din salariu. Mai au rude, părinţi, venituri de la ţară. Gradul de îndatorare din salariul lor, de exemplu, nu le va mai permite să aceseze un credit, deşi e un credit de 500 de lei pe 5 zile.”

Vezi și BOMBA-BOMBELOR! Totul despre actualul Șef al Casei Regale – tatăl său ar fi contribuit la alungarea Regelui Mihai

Experţii din Banca Naţională îşi justifică deciziile prin faptul că persoanele cu venituri de până la 2.300 de lei, care reprezintă mare parte din clienţii IFN-urilor, fac cu greu faţă cheltuielilor zilnice şi nu pot suporta şi un cost de dobândă mare.

Angela Dimonu, şef serviciu în Direcţia de Reglementare din BNR: „Un credit pe care nu ţi-l permiţi te aduce de cele mai multe ori într-o stare financiară mai proastă decât erai la momentul la care ai contractat creditul”.

În primele şase luni ale anului, instituţiile financiare non-bancare au acordat peste 177.000 de noi credite, valoarea acestora depăşind 106 milioane de lei.