Banca Națională a României avertizează că rata anuală a inflației va crește până la sfârșitul anului 2026 și va depăși nivelul de 6,1% anticipat în prognoza din august. Evaluarea apare în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată pe 20 octombrie.
Scumpirea combustibililor și a energiei, evoluția materiilor prime și cursul leului sunt principalele surse de presiune. Pentru români, mesajul înseamnă că încetinirea inflației observată în timpul verii nu a eliminat riscul unor noi creșteri ale prețurilor.
De ce a fost înrăutățită perspectiva pentru finalul anului
Noile date și analize discutate de Consiliul de administrație indică o traiectorie ascendentă a inflației până la finalul anului. Prognoza din august anticipa 6,1% în decembrie 2026 și o descreștere ulterioară până la 2,8% în iunie 2028.
Minuta semnalează depășirea valorilor estimate anterior, fără să ofere în pasajul referitor la această evoluție un nou procent exact pentru decembrie. Așadar, 6,1% este reperul prognozei anterioare, nu noua estimare confirmată pentru sfârșitul anului.
Banca centrală leagă deteriorarea perspectivei apropiate mai ales de șocuri asupra ofertei. Este vorba despre costuri mai ridicate pentru energie și materii prime, care pot influența prețurile bunurilor și serviciilor din economie.
Combustibilii, seceta și importurile mențin presiunea
Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an sunt menționate între factorii care influențează cotațiile materiilor prime. În această categorie intră și mărfurile agroalimentare, importante pentru costurile producției de alimente.
Prelungirea conflictului aduce incertitudine în privința petrolului și a altor materii prime. Efectele asupra pieței interne se pot transmite atât direct, cât și prin prețurile bunurilor intermediare și ale produselor finite importate.
BNR apreciază că riscurile asociate acestor factori rămân orientate spre o inflație mai ridicată pe termen scurt. Evaluarea nu înseamnă că fiecare produs se va scumpi în același ritm sau că toate categoriile vor avea evoluții identice.
Ce s-a întâmplat cu inflația în timpul verii
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august 2026. Reducerea a fost influențată de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la electricitate și ale majorării TVA și accizelor din perioada similară a anului precedent.
Prin urmare, scăderea indicatorului anual trebuie citită și în raport cu baza de comparație. Ea nu arată că toate prețurile au revenit la nivelurile anterioare modificărilor fiscale sau celor din sectorul energetic.
Inflația de bază CORE2 ajustat a coborât, la rândul său, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Au contribuit încetinirea scumpirii alimentelor procesate și reducerea ritmului de creștere a prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor.
Există și factori care pot tempera scumpirile
Consiliul de administrație a remarcat performanțele favorabile ale unor sectoare agricole vegetale. Aceste rezultate pot avea implicații pozitive asupra prețurilor legumelor, fructelor și ouălor, precum și asupra altor mărfuri agroalimentare.
În plus, situația cererii de consum și a cererii agregate poate limita transmiterea costurilor mai mari cu energia și combustibilii către prețurile finale. Analiza include astfel atât riscuri de scumpire, cât și elemente care le pot tempera.
Pentru bugetele gospodăriilor, diferența este importantă: perspectiva unei inflații mai mari nu echivalează cu un procent suplimentar aplicat automat fiecărui bon de cumpărături. Indicatorul descrie evoluția unui ansamblu de prețuri, iar cheltuielile efective depind de consumul fiecărei familii.
Dobânda-cheie a rămas la 6,50%
În ședința din 8 octombrie, BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Dobânda pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
Au fost păstrate și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor. Decizia nu trebuie confundată cu o modificare automată, în aceeași zi, a dobânzii fiecărui credit al populației.
Minuta menționează și riscuri ridicate pentru cursul leului, în contextul deficitelor și al incertitudinilor interne și externe. Documentul nu fixează un nivel viitor al cursului, ci descrie vulnerabilități care rămân relevante pentru evoluția economiei și a prețurilor.
Prognoza anterioară pentru decembrie: 6,1%.
Dobânda de politică monetară: 6,50% pe an.
Energie, materii prime și curs valutar: principalele riscuri urmărite.
Surse: stiripesurse.ro, digi24.ro, economedia.ro.
