Bogdan Aurescu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Această decizie a însemnat, totodată, îndeplinirea unui obiectiv național și a unor speranțe împărtășite de toți românii

Ministrul Bogdan Aurescu transmite la aniversarea a 20 de ani, de la primirea de către România a invitaţiei de aderare la NATO, că această decizie a însemnat îndeplinirea unui obiectiv național și a unor speranțe împărtășite de toți românii.

 

 

 

Potrivit unui comunicat al MAE transmis AGERPRES, în acest context simbolic, săptămâna viitoare ministrul Bogdan Aurescu va găzdui, la Bucureşti, reuniunea şefilor diplomaţiilor ţărilor NATO, prima în acest format organizată de ţara noastră de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment formal de nivel înalt al organizaţiei găzduit de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008.

În 2002, România a primit invitaţia de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, alături de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia.

"Această decizie istorică a reprezentat un pas major către reunificarea paşnică a Europei. Pentru ţara noastră, a însemnat, totodată, îndeplinirea unui obiectiv naţional şi a unor speranţe împărtăşite de toţi românii. Pentru NATO, după cum remarca însuşi preşedintele Vaclav Havel la acel moment, invitarea celor şapte noi membri contribuia la scopul fundamental al Alianţei: 'asigurarea celei mai bune protecţii pentru securitatea, libertatea, demnitatea, drepturile şi prosperitatea cetăţenilor săi'. Decizia din 2002 recunoştea angajamentul ferm al României şi al celorlalte state invitate faţă de valorile democratice aflate la baza Alianţei. Aceasta a fost, în acelaşi timp, recunoştea capacităţii acestor ţări de a contribui în mod substanţial la apărarea colectivă a NATO şi la îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale", a declarat ministrul Bogdan Aurescu, conform comunicatului.

Potrivit acestuia, runda de extindere lansată la Praga a avut un rol decisiv în eliminarea diviziunilor Războiului Rece şi a dus la reîntărirea legăturilor de prietenie şi cooperare în Europa Centrală şi de Est.

"A reprezentat un proces de transformare profundă, care a avansat în strânsă legătură cu extinderea Uniunii Europene. Aderarea României, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei şi Sloveniei a extins spaţiul euroatlantic de valori, stabilitate şi securitate, a făcut NATO mai puternică şi a întărit legătura transatlantică, care este indispensabilă pentru securitatea internaţională", a transmis Aurescu.

El a evidenţiat că, în spiritul unităţii şi solidarităţii aliate, România a adus o contribuţie importantă la apărarea colectivă a NATO, la misiunile şi operaţiile Alianţei, precum şi la procesul de consolidare şi adaptare a acesteia la un spectru de provocări din ce în ce mai larg.

Totodată, ca parte a acestui angajament, a menţionat Aurescu, România a făcut constant demersuri de consolidare a propriilor capabilităţi, pe baza principiului distribuţiei echitabile a sarcinilor, inclusiv prin creşterea bugetului destinat apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând cu anul 2023.

Conform ministrului, România consideră că uşa NATO trebuie să rămână deschisă tuturor democraţiilor europene care doresc şi pot să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile statutului de membru, aşa cum este cazul Finlandei şi Suediei, în conformitate cu Articolul 10 al Tratatului de la Washington.

El a completat că războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei este cea "mai gravă" şi "mai urgentă" ameninţare pentru securitatea Alianţei, dar şi pentru pacea şi stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic.

"România îşi reafirmă sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Susţinerea Ucrainei reprezintă un efort crucial şi urgent pentru întreaga Alianţă şi toţi partenerii săi care împărtăşesc valori comune. (...) În conformitate cu noul Concept Strategic al NATO, adoptat la Summitul de la Madrid din acest an, este esenţial să continuăm împreună eforturile de întărire a posturii de apărare şi descurajare de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În acelaşi timp, NATO trebuie să îşi continue eforturile de creştere a rezilienţei strategice, atât pentru membrii săi, cât şi pentru partenerii vulnerabili din vecinătate, a căror securitate este strâns interconectată cu a noastră", a mai evidenţiat Bogdan Aurescu.

În opinia sa, în toate aceste demersuri, rămâne esenţială cooperarea NATO cu partenerii internaţionali, în primul rând cu Uniunea Europeană şi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi cu alţi parteneri care împărtăşesc valorile şi interesele organizaţiei, transmite AGERPRES