Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacșu, a respins ferm acuzațiile privind o posibilă înțelegere între instituțiile de credit pentru manipularea indicelui de referință ROBOR. Declarația vine în contextul investigației derulate de Consiliul Concurenței, care a finalizat recent etapa de documentare și a transmis băncilor propuneri de sancțiuni.
Investigația Consiliului Concurenței și reacția bancherilor
Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare a investigației privind o presupusă înțelegere și practică concertată între zece bănci participante la stabilirea ratei de referință ROBOR. Raportul de investigație, care include propuneri de sancțiuni, a fost transmis băncilor implicate în aprilie 2026.
Potrivit Consiliului Concurenței, raportul sugerează un schimb de informații care ar fi putut distorsiona concurența, indicând că cotațiile băncilor nu ar fi fost independente. Audierile cu băncile au avut loc deja, iar o decizie finală din partea autorității de concurență este așteptată la începutul lunii iulie 2026.
Bogdan Neacșu, care ocupă și funcția de președinte executiv al CEC Bank, a declarat că investigația reprezintă "chestiuni luate din context", care au creat multă neclaritate și chiar dezinformare în spațiul public. El a subliniat că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României (BNR).
Poziția ARB: ROBOR a reflectat realitatea pieței
Asociația Română a Băncilor a susținut în mod repetat că instituțiile de credit din România respectă legislația națională privind modul de stabilire a ROBOR și au avut o conduită conformă normelor de concurență. Reprezentanții ARB au argumentat că indicele ROBOR a reflectat în permanență realitatea pieței monetare și politica BNR.
"Nu a fost niciodată vorba despre vreo înțelegere între bănci privind ROBOR", a declarat Neacșu, adăugând că o investigație similară a Consiliului Concurenței din 2008 nu a găsit indicii de încălcare a legii.
ARB a avertizat că acuzațiile pot afecta încrederea investitorilor și pot avea consecințe negative asupra stabilității financiare. Organizația a solicitat ca în evaluarea situației să se țină cont de specificul pieței monetare și de rolul BNR în reglementarea acesteia.
Riscul de amenzi record
Băncile vizate în investigație riscă amenzi substanțiale, estimate la sute de milioane de euro sau chiar peste 1 miliard de euro în total. Printre instituțiile investigate se numără Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank și UniCredit Bank.
Toate băncile implicate au confirmat primirea raportului și și-au reafirmat poziția conform căreia au acționat legal și își vor apăra cu vigoare punctul de vedere în toate etapele procedurale. Acestea consideră raportul un pas procedural intermediar și au subliniat că orice decizie de sancționare poate fi contestată în instanță.
Implicații pentru piața bancară
Rezultatul investigației va avea un impact semnificativ asupra pieței bancare românești. O decizie de sancționare ar putea afecta nu doar situația financiară a băncilor implicate, ci și încrederea consumatorilor în sistemul bancar.
Pe de altă parte, dacă băncile vor fi achitate sau vor primi amenzi reduse, acest lucru ar putea consolida imaginea sectorului bancar. Până la decizia finală, instituțiile de credit continuă să opereze normal și să-și desfășoare activitatea conform reglementărilor în vigoare.
Surse: Agerpres, Digi24, Ziarul Financiar, HotNews, Consiliul Concurenței
