Rectificarea bugetară pregătită de Guvernul Niculescu urmărește să asigure banii pentru pensii, medicamente, salarii și facturi restante la sfârșitul anului. Pentru populație, miza imediată este continuarea plăților și a serviciilor publice. Economistul Adrian Negrescu avertizează însă că redistribuirea fondurilor nu rezolvă cauzele dezechilibrelor din finanțele statului.
Ce cheltuieli urgente acoperă proiectul
Ministerul Finanțelor a publicat la 29 octombrie proiectul primei rectificări a bugetului de stat pentru 2026. Documentul vizează obligațiile certe și urgente, între care serviciile medicale, asistența socială, drepturile salariale și dobânzile. Instituția susține că folosește economiile identificate în execuția bugetară, fără angajarea unor cheltuieli noi lipsite de finanțare.
Sănătatea primește fonduri pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unități de primiri urgențe. În analiza sa, Negrescu arată că rectificarea asigură pensiile din decembrie și alocă primăriilor 2 miliarde de lei pentru datorii către furnizori. Aceste destinații explică de ce ajustarea este importantă pentru funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului.
Beneficiul descris de economist ține, așadar, de evitarea blocajelor, nu de lansarea unui program nou de creștere economică. Autoritățile acoperă plăți ajunse la scadență, în timp ce alte solicitări rămân pentru discuții ulterioare. Ministerul precizează că nevoile fără caracter urgent vor fi analizate în limita resurselor disponibile.
Dobânzile cer încă 3,5 miliarde de lei
Una dintre cele mai importante suplimentări privește costul datoriei publice. Pentru plata dobânzilor sunt prevăzute încă 3,5 miliarde de lei. Negrescu atrage atenția că aceeași sumă reprezintă creșterea deficitului în valoare absolută, până la 130,3 miliarde de lei, deși ținta exprimată ca pondere în PIB rămâne la 6,2%.
Economistul subliniază că banii suplimentari pentru dobânzi merg la creditori, nu la construcția unor spitale, școli sau autostrăzi. În evaluarea sa, acesta este unul dintre semnalele cele mai apăsătoare ale rectificării: împrumuturile contractate anterior continuă să consume resurse care nu mai pot fi folosite pentru alte nevoi.
Tot el arată că plățile de dobânzi depășiseră 50 de miliarde de lei după 9 luni. Pentru anul următor, anticipează un nivel de peste 70 de miliarde de lei. Aceasta este o estimare a economistului privind presiunea viitoare asupra bugetului, nu o alocare decisă prin proiectul actual.
Veniturile totale sunt revizuite în scădere
Rectificarea reduce estimarea veniturilor totale cu 4,7 miliarde de lei, deși încasările din TVA și din impozitele pe venit și profit au depășit așteptările inițiale. Diferența arată că rezultatele mai bune la unele categorii de taxe nu au compensat minusurile apărute în alte componente ale bugetului.
În analiza prezentată, accizele aduc cu aproape 3,7 miliarde de lei mai puțin decât se estimase, inclusiv pe fondul reducerii accizei la motorină. Veniturile din fonduri europene sunt revizuite în jos cu 4,6 miliarde de lei. Aceste schimbări limitează resursele disponibile pentru cheltuielile programate la începutul anului.
Investiții reduse și obligații rămase pentru mai târziu
Proiectele finanțate din bani europeni care înregistrează întârzieri pierd peste 5 miliarde de lei din alocările prevăzute. Mai multe ministere, inclusiv Dezvoltarea, Transporturile, Agricultura, Educația și Energia, rămân fără o parte a fondurilor reținute inițial. Negrescu critică această soluție, considerând că urgențele sunt acoperite în detrimentul investițiilor.
Printre problemele pe care economistul le consideră încă nerezolvate se numără restanțele către constructori și furnizorii de energie, precum și obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile magistraților. În opinia sa, o parte a presiunilor este transferată către următoarea rectificare sau către bugetul pentru 2027.
Ce reforme propune Adrian Negrescu
Economistul cere schimbări în administrația publică, în companiile de stat și în colectarea taxelor. Propunerile sale includ comasarea localităților mici, reducerea numărului de agenții și restructurarea societăților care produc pierderi. Pentru întreprinderile profitabile, el indică listarea la bursă, iar pentru administrația fiscală, digitalizarea și controalele bazate pe analiza riscurilor.
O altă direcție este planificarea mai bună a cheltuielilor din sănătate și prioritizarea investițiilor. Negrescu consideră că simpla redistribuire a banilor nu schimbă structura unui buget care cheltuiește mai mult decât încasează. Fără asemenea reforme, avertizează el, ajustările riscă să se sprijine în continuare pe taxe și pe amânarea plăților.
Plățile urgente vizate: pensii, salarii și servicii medicale.
Sprijin pentru autoritățile locale: 2 miliarde de lei.
Suplimentarea pentru dobânzi: 3,5 miliarde de lei.
Ținta de deficit menținută: 6,2% din PIB.
Surse: Digi24.
