Calculele Guvernului, în aer! Comisia Europeană spulberă creșterea economică pe care se bazează Executivul

Lovitură pentru Guvern! Comisia Europeană spulberă calculele făcut de Guvernul Dăncilă. CE îşi menţine prognoza pentru economia României din acest an, anume 3,8%, în vreme ce Guvernul şi-a construit bugetul pe o creştere economică de 5,5%

Comisia Europeană şi-a menţinut, în prognoza de iarnă, anunţată joi, estimarea că economia României va creşte în acest an cu 3,8%, faţă de anul trecut, la fel ca în prognoza de toamnă. În plus, CE şi-a menţinut prognoza că economia României va creşte anul viitor cu 3,6%, faţă de acest an, scrie Mediafax.

În schimb, Comisia susţine, în prezent, că economia ţării noastre a crescut cu 4% anul trecut, nu cu 3,6%, aşa cum aprecia în prognoza de toamnă.

De asemenea, CE a anunţat o prognoză de inflaţie în scădere: la 3,3% pentru finele acestui an, de la 3,5% anterior, la 3,1% pentru finele anului viitor, de la 3,3% anterior.

Comisia preconizează că economia europeană va creşte pentru al şaptelea an consecutiv în 2019, previziunile de expansiune vizând toate statele membre, iar ritmul global de creştere va fi moderat în comparaţie cu nivelurile ridicate din ultimii ani, iar viitorul este marcat de un grad ridicat de incertitudine.

„Activitatea economică a scăzut în intensitate în al doilea semestru al anului trecut, creşterea comerţului mondial a încetinit, incertitudinile au subminat încrederea, iar producţia din unele state membre a fost afectată de factori interni temporari, precum perturbările legate de producţia automobilelor, tensiunile sociale şi incertitudinile legale de politica bugetară. Drept rezultat, creşterea produsului intern brut (PIB), atât în zona euro, cât şi în UE a scăzut de la 2,4% în 2017 la 1,9% în 2018 (previziunile din toamnă: 2,1 % pentru UE28 şi zona euro). Dinamica economică de la începutul acestui an a fost modestă, deşi indicatorii de bază sunt în continuare solizi. Creşterea economică va continua, dar va fi mai moderată. Economia europeană mai beneficiază încă de pe urma îmbunătăţirii condiţiilor de pe piaţa muncii, a condiţiilor favorabile de finanţare şi a unei orientări bugetare uşor expansioniste”, scrie într-un comunicat de presă transmis joi MEDIAFAX de CE.

În prezent, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,3% în 2019 şi cu 1,6% în 2020, în scădere faţă de previziunile din toamnă - 1,9% în 2019 şi 1,7% în 2020. Şi previziunile de creştere a PIB-ului în UE au fost revizuite în jos, la 1,5% în 2019 şi 1,7% în 2020, comparativ cu previziunile din toamnă - 1,9% în 2019; 1,8% în 2020.

În rândul statelor membre mai mari, revizuirile în scădere ale creşterii în 2019 au fost considerabile pentru Germania, Italia şi Ţările de Jos. Numeroase state membre beneficiază în continuare de o cerere internă solidă, susţinută şi de fonduri UE.

„După ce a atins nivelul maxim în 2017, ritmul de creştere a economiei UE va continua să încetinească în 2019, ajungând la 1,5%. Această încetinire va fi mai pronunţată decât se preconiza în toamna trecută, în special în zona euro, din cauza incertitudinilor care planează asupra comerţului mondial şi a factorilor interni care afectează economiile noastre cele mai mari. Fundamentele economiei europene rămân însă solide şi vom continua să primim veşti bune, în special în ceea ce priveşte locurile de muncă. Creşterea ar trebui să se relanseze treptat în a doua jumătate a acestui an şi în 2020”, a afirmat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele şi comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a susţinut că estimările de creştere a tuturor economiilor din ţărilor UE pentru acest 2019 înseamnă mai multe locuri de muncă şi mai multă prosperitate.

„Şi totuşi, previziunile noastre sunt revizuite în scădere, în special pentru cele mai mari economii din zona euro. Acest lucru reflectă factori externi, cum ar fi tensiunile comerciale şi încetinirea activităţii economice de pe pieţele emergente, în special în China. Apar din nou, în unele ţări din zona euro, îngrijorări legate de corelarea dintre datoria suverană şi bănci şi de sustenabilitatea datoriei. Posibilitatea unui Brexit haotic dă naştere unor motive suplimentare de incertitudine. A fi conştienţi de aceste riscuri tot mai mari înseamnă să rezolvăm doar jumătate din problemă. Cealaltă jumătate ţine de alegerea unei combinaţii adecvate de politici, cum ar fi facilitarea investiţiilor, dublarea eforturilor pentru a realiza reforme structurale şi desfăşurarea unor politici bugetare prudente”, a punctat Dombrovskis.

Inflaţia preţurilor de consum din zona euro a scăzut la sfârşitul anului 2018 din cauza unei scăderi bruşte a preţurilor la energie şi a unei inflaţii mai scăzute a preţurilor la alimente. Inflaţia de bază, care exclude preţurile la energie şi la alimente, a fost scăzută pe tot parcursul anului, în pofida unei creşteri mai rapide a salariilor.

Anul trecut, inflaţia globală (IAPC) a fost în medie de 1,7%, în creştere de la 1,5% în 2017. Având în vedere că estimările privind preţul petrolului pentru acest an şi anul viitor sunt mai scăzute acum decât în toamnă, se preconizează că inflaţia din zona euro va scădea până la 1,4% în 2019, iar apoi va creşte uşor la 1,5% în 2020. Pentru UE, se preconizează că inflaţia va fi, în medie, de 1,6% în acest an şi va creşte până la 1,8% în 2020.

„Perspectivele economice prezintă un nivel ridicat de incertitudine, iar previziunile sunt expuse unor riscuri de evoluţie negativă. Tensiunile comerciale, care afectează de ceva timp percepţia generală asupra economiei, s-au atenuat într-o anumită măsură, dar rămân un motiv de îngrijorare. Este posibil ca economia Chinei să încetinească mai brusc decât se preconizase, iar pieţele financiare globale şi multe pieţe emergente sunt vulnerabile la schimbări bruşte ale percepţiei riscului şi ale aşteptărilor în ceea ce priveşte creşterea. Pentru UE, procesul Brexit rămâne o sursă de incertitudini”, mai estimează reprezentanţii CE.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare examinează evoluţia anuală şi trimestrială a PIB-ului şi a inflaţiei pentru anul în curs şi pentru anul următor pentru toate statele membre şi pentru zona euro, precum şi datele consolidate la nivelul UE.

Vezi și SURSE Rămasă fără șef, Armata Română mută în forță! Operațiunea ‘Echiparea’

Intervenție de ultim moment în emisiunea lui Rareș Bogdan! Informații-dinamită în războiul momentului: ‘Matematica nu poate fi schimbată’

Mare atenție,șoferi! Riscați amenzi uriașe pentru această faptă