Declarațiile premierului bulgar Rumen Radev despre atacurile cu drone din Marea Neagră au provocat reacții dure în Bulgaria și mesaje de solidaritate cu România. Criticii săi îl acuză că a transferat responsabilitatea asupra statului atacat. Ulterior, șeful guvernului a susținut că afirmațiile sale au fost interpretate greșit.
De unde a pornit disputa
Controversa privește modul în care premierul a comentat poziția autorităților române, care au indicat Rusia drept responsabilă pentru atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră. În interpretarea adversarilor săi politici, liderul de la Sofia a sugerat că tocmai această poziție a Bucureștiului ar fi provocat alte lovituri.
Radev a invocat nevoia unor dovezi clare înainte de formularea unor acuzații împotriva unui stat. Declarațiile au declanșat însă o dispută care a depășit diferența de abordare privind atribuirea atacurilor. Oponenții au pus în discuție consecințele mesajului asupra relațiilor cu România și asupra cooperării pentru securitatea maritimă.
Fostul premier Nikolai Denkov a criticat faptul că vina ar fi fost pusă pe români pentru că au identificat originea dronelor. În reacția sa, acesta a cerut explicații pentru apropierea războiului de granițele Bulgariei, în pofida atitudinii pe care o consideră conciliantă față de agresor.
Opoziția avertizează asupra relației cu Bucureștiul
Asen Vasilev, președintele formațiunii Continuăm Schimbarea, a afirmat că declarațiile au generat un scandal diplomatic major. Liderul politic s-a arătat îngrijorat de modul în care Bulgaria va mai putea colabora cu România în Marea Neagră după un asemenea episod. Evaluarea îi aparține politicianului bulgar.
La rândul său, partidul Democrați pentru o Bulgarie Puternică a transmis o poziție critică. Formațiunea consideră că mesajele premierului afectează încrederea dintre cele 2 state și a descris România drept un aliat strategic principal. Reacția a legat disputa de interesele comune privind siguranța navigației și a comerțului.
Reprezentanții partidului au cerut guvernului să renunțe la asemenea sugestii politice și să acționeze împreună cu Bucureștiul și aliații din NATO și Uniunea Europeană. Solicitarea lor privește investigarea atacurilor din Marea Neagră, într-un cadru de cooperare, nu continuarea schimbului de acuzații între state vecine.
Mesajele de scuze au venit de la cetățeni
Printre reacțiile publice s-au numărat mesaje ale unor cetățeni bulgari care și-au cerut scuze românilor. Jurnalistul Vitalie Cojocari a prezentat o parte dintre comentariile primite după ce relatarea sa despre declarațiile premierului a fost distribuită în Bulgaria. Autorii acestor mesaje și-au exprimat dezacordul cu liderul guvernului.
Aceste intervenții sunt mesaje personale de solidaritate. Ele nu echivalează cu scuze oficiale transmise de autoritățile bulgare în numele statului. Distincția este relevantă pentru înțelegerea episodului: reacțiile cetățenilor, criticile opoziției și explicațiile premierului sunt poziții diferite, formulate de persoane și instituții cu roluri distincte.
Au intervenit în dezbatere și voci publice din Bulgaria, între care profesorul și analistul politic Emil Jasim. Acesta a criticat contrastul dintre reproșurile adresate României și tăcerea pe care i-o atribuie premierului în legătură cu incidentele produse în apele bulgare. Disputa a devenit astfel și una de politică internă.
Ce a spus Radev în explicațiile ulterioare
Premierul a respins interpretarea care a provocat valul de reacții. Acesta a invocat o neînțelegere și o pierdere de sens în traducere, susținând că nu a rostit cuvintele care i-au fost atribuite. În versiunea sa, discuția era despre limitele protecției oferite de o declarație publică.
Șeful executivului a explicat că România identificase Rusia ca sursă a dronelor, însă această poziție nu ar fi împiedicat producerea unor noi atacuri. A insistat că afirmația sa urmărea să arate că atribuirea publică a responsabilității nu reprezintă, prin ea însăși, o garanție împotriva unei lovituri ulterioare.
Totodată, liderul bulgar a susținut că, înainte de a acuza, are nevoie de dovezi clare. Referindu-se la relația cu Moscova, a invocat convocarea ambasadorului rus pentru exprimarea poziției sale. Aceste precizări reprezintă apărarea formulată de premier după critici, nu o asumare explicită a acuzațiilor aduse de opoziție.
Securitatea maritimă, în centrul controversei
Opoziția bulgară critică declarațiile despre România.
Cetățeni bulgari au transmis mesaje personale de scuze.
Premierul invocă interpretarea greșită a afirmațiilor sale.
Formațiuni politice cer cooperare pentru investigarea atacurilor.
Declarațiile au venit pe fondul incidentelor maritime din octombrie, în apropierea coastelor românești și bulgărești. Potrivit informațiilor prezentate de Radev, între 5 și 23 octombrie, 8 nave comerciale au fost lovite sau implicate în incidente asociate atacurilor cu drone. Această prezentare a situației îi aparține șefului guvernului.
Dincolo de disputa asupra cuvintelor folosite, criticii premierului pun accentul pe încrederea dintre aliați și pe protejarea rutelor comerciale. România și Bulgaria sunt membre atât ale NATO, cât și ale Uniunii Europene. Apelurile opoziției cer ca răspunsul la incidentele maritime să fie construit prin coordonare, nu prin învinovățirea vecinilor.
Surse: Profit.ro.
