Un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Economice și Publice în perioada septembrie-octombrie 2026 arată o distribuție fragmentată a preferințelor electorale. PSD este cotat cu 16,5%, PNL cu 14,1%, iar AUR cu 10,8%.
Intențiile de vot pentru partidele parlamentare
USR ar obține 11,2% din intențiile de vot, în timp ce 5,6% dintre respondenți ar opta pentru candidați independenți. O proporție de 18,1% dintre participanții la studiu declară că nu ar merge la urne.
Institutul subliniază că rezultatele reflectă atât împărțirea preferințelor politice între mai multe opțiuni, cât și existența unui segment important al populației care nu intenționează să voteze.
Scenariul unui partid condus de Călin Georgescu
Cercetarea a inclus un scenariu ipotetic privind apariția unui partid condus de Călin Georgescu. O asemenea formațiune ar atrage 13,1% din opțiunile exprimate în sondaj.
Cifra de 13,1% se referă exclusiv la intenția de vot pentru un partid nou, nu la susținerea personală a lui Călin Georgescu. Această distincție este esențială pentru interpretarea corectă a datelor.
Rezultatele pentru AUR și pentru un eventual partid al lui Călin Georgescu reprezintă 2 opțiuni distincte măsurate în același sondaj. Ele nu indică automat un scor electoral comun sau o orientare ideologică identică.
Cele 2 opțiuni însumează 23,9% din intențiile de vot măsurate, însă reprezentanții institutului atrag atenția că susținerea lor nu trebuie asociată automat cu o anumită direcție doctrinară.
Nivelul de încredere în principalii politicieni
Barometrul a analizat și nivelul de încredere al respondenților în mai multe personalități politice. Călin Georgescu a înregistrat 27,9% răspunsuri care indică un nivel ridicat de încredere.
Procentul de 27,9% măsoară încrederea declarată în persoană, nu intenția de vot la prezidențiale sau parlamentare. Ilie Bolojan a obținut 19,5%, iar George Simion 16,3% în aceeași secțiune.
Pentru Sorin Grindeanu au fost înregistrate 11,6% răspunsuri de încredere ridicată, pentru Dominic Fritz 11,2%, iar pentru Nicușor Dan 7,2%. Aceste procente descriu răspunsurile privind încrederea, nu o simulare a unui scrutin prezidențial.
Sondajul a măsurat și lipsa totală de încredere în aceleași personalități. Nicușor Dan a înregistrat 60,8% neîncredere totală, George Simion 58,8%, iar Ilie Bolojan 57%.
Sorin Grindeanu și Călin Georgescu au înregistrat fiecare câte 54,4% răspunsuri de neîncredere totală, în timp ce Dominic Fritz a avut 50,8%. Toți politicienii analizați au proporții semnificative de respingere.
Cine a realizat cercetarea și cum
Institutul pentru Politici Economice și Publice este condus de Marius Lulea, unul dintre cofondatorii AUR, exclus din partid la începutul lunii octombrie 2026. Legătura dintre conducerea institutului și fostul partid reprezintă un element de context.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 502 respondenți, în 10 unități teritoriale:
Dolj
Ilfov
Constanța
Bacău
Iași
Timiș
Mureș
Cluj
Bihor
municipiul București
A fost utilizată o eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială. Institutul indică o marjă de eroare de plus sau minus 4,38 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.
Având în vedere dimensiunea eșantionului și marja de eroare declarată, diferențele relativ mici dintre procentele înregistrate de unele formațiuni trebuie interpretate cu prudență. Metoda de eșantionare poate influența rezultatele.
Ce spun datele despre electoratul suveranist
Institutul atrage atenția că electoratul care ar vota AUR sau un partid al lui Călin Georgescu nu poate fi considerat automat suveranist. O parte importantă a susținerii ar putea exprima respingerea partidelor care au guvernat România.
Interpretarea institutului sugerează că o parte dintre respondenți ar putea fi motivați mai degrabă de nemulțumirea față de partidele tradiționale decât de susținerea unei doctrine politice bine definite.
De ce sondajul nu anunță rezultatul unor alegeri
În cercetare, un partid al lui Călin Georgescu este o variantă ipotetică oferită respondenților. Procentul obținut nu reprezintă rezultatul unei formațiuni la urne. Nici nivelul ridicat de încredere declarat de o parte a participanților nu poate fi transformat automat într-o intenție de vot la alegerile prezidențiale.
Autorii cercetării publică separat încrederea și neîncrederea totală, iar ambele informații trebuie luate în considerare. În cazul fostului candidat, sprijinul indicat la prima categorie coexistă cu un procent majoritar la cea de-a doua. Datele nu justifică descrierea întregului eșantion drept favorabil acestuia.
Contextul instituțional contează și el. Marius Lulea a fost exclus din AUR la începutul lunii octombrie, motivul oficial fiind neplata cotizației. Cofondatorul formațiunii se află în conflict cu actuala conducere. Aceste legături trebuie cunoscute atunci când sunt analizate rezultatele institutului pe care îl conduce.
Dimensiunea eșantionului, aria cercetării și marja de eroare declarată sunt reperele metodologice disponibile. Mai ales când procentele unor partide sunt apropiate, clasamentul nu trebuie citit ca o ordine certă pentru un viitor scrutin. Barometrul descrie răspunsurile culese în perioada septembrie-octombrie 2026, în condițiile metodologice prezentate de autorii săi.
Surse: Capital
