Laura Codruța Kovesi își încheie pe 30 octombrie 2026 mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European. Prima șefă a instituției pleacă după o perioadă de creștere a numărului de anchete, dar avertizează că independența și eficiența procurorilor sunt afectate de resurse insuficiente și presiuni politice.
De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani. Schimbarea are loc în contextul unei evaluări pozitive a activității instituției, publicată de Comisia Europeană în septembrie.
De la numirea din 2019 la primele anchete europene
Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021.
Instituția investighează și urmărește penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Printre acestea se numără fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave privind taxa pe valoarea adăugată.
Modelul său combină un nivel central, la Luxemburg, cu procurori europeni delegați care lucrează în statele participante. Aceștia desfășoară anchete în sistemele judiciare naționale și duc cauzele în fața instanțelor competente.
Peste 3.600 de anchete active la sfârșitul lui 2025
Evaluarea Comisiei Europene din 18 septembrie consemnează creșterea numărului de anchete active de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Instituția este apreciată pentru contribuția sa la protejarea bugetului european.
Raportul anual aferent anului 2025 indică prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro în dosarele aflate în desfășurare. Suma reprezintă prejudicii suspectate, nu bani recuperați și nici fraude demonstrate integral prin hotărâri judecătorești.
Numai în 2025 au fost deschise 2.030 de anchete noi. În cauzele soluționate prin verdict, rata condamnărilor s-a situat la aproape 95%, potrivit datelor prezentate în bilanțul activității instituției.
Comisia a remarcat însă și probleme privind resursele, cooperarea cu autoritățile naționale și aplicarea neuniformă a regulamentului. Evaluarea favorabilă a rezultatelor nu elimină aceste dificultăți de funcționare.
Avertismentul lui Kovesi despre independență
Înainte de încheierea mandatului, Kovesi a susținut că principala provocare pentru succesorul său va fi păstrarea independenței și credibilității Parchetului European. Ea consideră că rezultatele obținute nu garantează singure viitorul instituției.
Fosta șefă a DNA critică finanțarea insuficientă, întârzierile reformelor legislative și obstacolele administrative. În opinia sa, acestea pot slăbi treptat capacitatea procurorilor de a investiga infracțiuni care implică fonduri europene.
Kovesi afirmă că instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, dar că finanțarea disponibilă acoperă numai 180. Tot ea susține că resursele pentru serviciile de securitate acoperă doar o treime din necesarul de cheltuieli.
Criticile sale îi vizează și pe oficialii care, spune ea, apără independența justiției doar atât timp cât anchetele nu îi privesc pe ei sau pe apropiații lor. Aceste aprecieri reprezintă poziția exprimată de procurorul-șef la final de mandat.
Grecia și Polonia, exemplele invocate la plecare
Kovesi a indicat Grecia drept unul dintre cazurile în care instituția s-ar fi confruntat cu tentative evidente de intimidare. Criticile sale au vizat gestionarea reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați, în contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenții agricole.
În privința Poloniei, ea a afirmat că necesarul convenit era de 24 de procurori delegați, în timp ce numărul existent era de 15. Exemplul a fost folosit pentru a ilustra diferența dintre volumul de muncă și sprijinul efectiv disponibil.
O altă dificultate semnalată privește conflictele de competență cu autoritățile judiciare naționale. Aceste dispute pot întârzia investigațiile, într-un sistem în care cooperarea dintre nivelul european și cel național este esențială.
Ce rămâne pe agenda noului procuror-șef
Evaluarea europeană cere informații mai clare despre rezultatul final al anchetelor și despre sumele recuperate efectiv. Blocarea unor active și confiscarea urmată de revenirea banilor la buget sunt etape diferite, care trebuie urmărite separat.
Comisia urmărește și reducerea diferențelor dintre state în aplicarea regulamentului, precum și un schimb mai bun de informații cu Europol, Eurojust și OLAF. Concluziile sunt legate de revizuirea mai amplă a sistemului antifraudă european.
Kovesi a respins ideea adaptării activității procurorilor la calendarul electoral. Ea susține că rolul lor este să verifice dacă fondurile europene ajung la beneficiarii îndreptățiți, inclusiv atunci când investigațiile ating interese politice.
În privința propriului viitor, nu a anunțat o nouă funcție. A preferat să vorbească despre instituție și a lăsat discuția despre planurile personale pentru perioada de după mandat, în timp ce Andrés Ritter se pregătește să preia conducerea EPPO.
Surse: Profit.ro.
