Vladimir Putin a declarat joi, 29 octombrie, că Rusia este pregătită pentru un război cu Europa, susținând în același timp că nu își dorește un asemenea conflict. Președintele rus a avertizat că o escaladare dusă prea departe nu ar avea niciun învingător.
Afirmațiile au fost făcute în contextul comentariilor sale despre discuția telefonică purtată cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Liderul Kremlinului s-a referit atât la relațiile cu statele europene, cât și la tensiunile privind navigația în Marea Baltică.
Ce a spus despre pregătirile europene pentru 2030
Putin a reacționat la declarațiile despre pregătirea Europei pentru un posibil conflict până în 2030. Mesajul său a combinat afirmația privind disponibilitatea militară a Rusiei cu negarea intenției de a porni un război împotriva statelor europene.
„În primul rând, noi suntem pregătiți. Dar nu ne dorim un război cu Europa”, a spus președintele rus. El a adăugat că aceia care ar dori un asemenea conflict nu au decât să se pregătească.
Putin a susținut totodată că obiectivul unei înfrângeri strategice a Rusiei nu a fost atins și că ar fi puțin probabil să poată fi realizat până în 2030. Aceasta este evaluarea formulată de liderul rus, nu un bilanț militar independent.
Avertismentul a fost însoțit de o referire la consecințele escaladării: „Iar dacă lucrurile merg prea departe, nu va exista niciun învingător. Să nu uite nimeni acest lucru”. Declarația nu a inclus anunțarea unei date pentru declanșarea unui nou conflict.
Telefonul cu liderii Finlandei și Norvegiei
Președintele finlandez și premierul norvegian au discutat telefonic cu Putin marți, 27 octombrie. Convorbirea a durat 90 de minute și a fost inițiată de cei doi lideri europeni, care se consultaseră anterior cu Ucraina.
Scopul comunicat al apelului a fost transmiterea mesajelor Ucrainei privind viitoarele discuții de pace de la Abu Dhabi. Cei doi au solicitat încetarea ostilităților și continuarea negocierilor pentru pace.
În comentariile de joi, Putin a insistat că inițiativa contactului le-a aparținut interlocutorilor săi. El a prezentat discuția drept un demers bilateral și a subliniat că aceștia nu vorbeau în numele Uniunii Europene ca organizație.
Putin spune că susține refacerea relațiilor
Liderul rus a relatat că Stubb și Støre au precizat de la început în ce calitate discută cu el. Potrivit versiunii sale, cei doi au vorbit în numele propriilor țări, nu ca reprezentanți ai întregii Uniuni.
Putin a spus că știe despre criticile adresate interlocutorilor săi pentru convorbire, dar că nu îi revine Rusiei să le evalueze. El a apreciat totuși că apelul a fost un lucru corect.
În aceeași intervenție, președintele rus a afirmat că Moscova susține pașii pentru restabilirea relațiilor cu țările europene. A enumerat atât posibilitatea unor relații cu UE în ansamblu, cât și a unor contacte bilaterale cu statele membre.
Această poziție declarată a fost exprimată alături de avertismentele militare. Cele două componente ale mesajului trebuie citite împreună: disponibilitatea afirmată pentru relații diplomatice și amenințarea privind consecințele unui conflict mai larg.
Marea Baltică, comparată cu Strâmtoarea Ormuz
O altă parte a intervenției a vizat dreptul maritim internațional. Putin a spus că Finlanda, asemenea altor țări europene, dorește ca toate părțile să respecte regulile și a afirmat că Rusia susține această abordare.
A urmat o comparație cu situația din Strâmtoarea Ormuz. Liderul rus a sugerat că, în absența respectării regulilor, în Marea Baltică s-ar putea ajunge la o situație asemănătoare celei din această zonă.
Putin a întrebat dacă cineva își dorește ca Marea Baltică să ajungă într-o situație similară celei din Golful Persic sau din Strâmtoarea Ormuz. A susținut apoi că Rusia nu dorește acest lucru, dar că va răspunde oricărei provocări.
Avertismentele Moscovei și demersul diplomatic
Declarațiile de joi vin după un contact diplomatic pentru care liderii Finlandei și Norvegiei invocaseră nevoia continuării discuțiilor de pace. Apelul urmărea transmiterea poziției Ucrainei, nu anunțarea unei înțelegeri deja încheiate cu Moscova.
În răspunsul său public, Putin a pus accentul pe pregătirea Rusiei, pe limitele pe care spune că le-ar avea confruntarea cu Europa și pe disponibilitatea declarată pentru relații bilaterale. Mesajul despre Marea Baltică a adăugat o dimensiune maritimă avertismentelor sale.
Afirmația că Rusia este pregătită pentru război îi aparține președintelui rus. Ea nu reprezintă, în sine, o verificare a capacităților militare ale Moscovei și nici confirmarea unei decizii de atac, dar face parte din avertismentele explicite transmise Europei.
Surse: Antena 3 CNN.
