Exploatarea grafitului de la Baia de Fier ar putea începe în 2027, potrivit obiectivului anunțat de ministrul Economiei, Daniel Zamfir. Oficialul vrea ca proiectul să meargă mai departe de extragerea și exportul materiei prime: grafitul ar urma să fie transformat în grafen în România. Termenul prezentat este o intenție ministerială, nu anunțul începerii producției.
Declarațiile au fost făcute miercuri, în cadrul unui interviu televizat. Ministrul a legat planul pentru zăcământul din Gorj de valorificarea resurselor naturale și de importanța materialelor critice pentru industria de apărare. El susține că accesul la tehnologii moderne poate permite atât o eficiență mai mare, cât și respectarea cerințelor de mediu.
Ce vrea să înceapă la Baia de Fier
Daniel Zamfir a indicat anul viitor drept țintă pentru reluarea exploatării. „În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen”, a declarat ministrul. Formularea leagă extracția de dezvoltarea unei etape de prelucrare în țară.
Guvernul decisese în august 2026 reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere din localitatea Baia de Fier, județul Gorj. Anunțul actual vine după acea decizie și adaugă obiectivul de calendar al noului ministru. Data efectivă a pornirii activității rămâne de concretizat prin realizarea proiectului.
De ce contează prelucrarea în România
Principala schimbare urmărită de ministru privește ce se întâmplă cu resursa după extragere. În locul exportului în formă brută, el susține transformarea grafitului în grafen pe teritoriul României. Planul prezentat nu se limitează astfel la redeschiderea unei activități miniere, ci include valorificarea prin prelucrare.
„Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm”, a spus Daniel Zamfir. El a insistat că dorește trecerea la prelucrare și că România ar avea posibilitatea să facă acest lucru. Aceasta este direcția industrială anunțată, fără ca declarația să detalieze capacități de producție ori contracte comerciale.
Importanța invocată pentru industria de apărare
Ministrul a descris grafitul ca fiind un material critic și extrem de important. Comparația sa cu aurul se referă explicit la utilitatea pentru industria de apărare. Nu este prezentată drept o cotație de piață sau drept o comparație între prețurile celor două materiale pentru aceeași cantitate.
În această argumentație, miza proiectului este utilizarea unei resurse considerate strategice. Dacă obiectivul de prelucrare internă se concretizează, activitatea vizată ar include și transformarea materialului, nu numai vânzarea lui în stare brută. Ministrul nu a indicat, în declarațiile citate, un număr de locuri de muncă sau venituri estimate din vânzări.
Ce se știe despre zăcământ
Ministerul Economiei prezintă zăcământul de la Baia de Fier drept cel mai mare din Europa. În trecut, din cele două cariere se extrăgeau anual aproximativ 40.000 de tone de minereu. Este o referință la activitatea istorică, nu o țintă de producție anunțată pentru primul an al reluării exploatării.
Un fost ministru al Economiei susținuse că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia. Estimarea arată potențialul invocat pentru proiect, dar nu descrie poziția deja ocupată de țară. Reluarea extracției și dezvoltarea prelucrării sunt pași diferiți ai planului prezentat public.
Tehnologia și resursele rămase nevalorificate
Zamfir a afirmat că România a utilizat în trecut tehnologii învechite în industria extractivă. El susține că soluțiile disponibile acum ar permite creșterea eficienței cu respectarea condițiilor de mediu. În interviu, ministrul a prezentat accesul la această tehnologie drept o oportunitate pentru valorificarea rezervelor existente.
Discuția nu s-a limitat la grafit. Oficialul a vorbit și despre iazuri de decantare asociate exploatării cuprului și altor metale neferoase, în care ar exista cantități de aur și metale rare. A spus că vrea să pună accent pe resursele naturale care, în evaluarea sa, nu sunt folosite suficient.
Direcția prevăzută în strategia națională
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025–2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, prevede valorificarea superioară a resurselor minerale. Documentul urmărește ca România să devină, până în 2035, un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană. Proiectul grafitului este discutat în acest context mai larg al materiilor prime.
Strategia enumeră și șapte zone cu ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte. Aceste mențiuni sunt distincte de exploatarea grafitului la Baia de Fier. Ele arată diversitatea resurselor avute în vedere, fără să însemne că toate respectivele zone au proiecte de extracție pornite.
Surse: Antena 3 CNN.
