Începând cu ianuarie 2026, România a fost zguduită de zeci de seisme de mică și medie intensitate, majoritatea în zona Vrancea, dar și în alte zone seismice precum Banat, Făgăraș sau zona Maramureșului. Cel mai recent cutremur semnificativ a avut magnitudinea de trei virgulă trei grade pe scara Richter și s-a produs pe douăzeci și opt septembrie, în județul Buzău, la o adâncime de aproximativ o sută de kilometri. Deși nu au produs pagube, aceste tremure au reînviat teama românilor față de un eventual seism major, similar cu cel din martie 1977.
În acest context, seismologii români și internaționali sunt întrebați constant când va avea loc următorul mare cutremur. Răspunsul cel mai autorizat vine de la reputatul seismolog Gheorghe Mărmureanu, care a declarat că nu trebuie să ne așteptăm la un dezastru de proporții mai devreme de anul două mii treizeci și nouă. Potrivit calculelor sale, seismul ar putea avea o magnitudine de șapte virgulă șapte sau șapte virgulă opt grade și va avea epicentrul tot în zona Vrancea.
De ce sunt atât de multe seisme în 2026
Valul de cutremure mici din acest an nu este neapărat un preludiu al unei mari catastrofe. Specialiștii explică faptul că zona seismică Vrancea este întotdeauna activă, producând anual sute de seisme imperceptibile și zeci de seisme resimțite de populație. În 2026, numărul lor a fost ușor mai ridicat, dar acest lucru se încadrează în variabilitatea normală a activității seismice. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează constant zona și nu a detectat semnale anomale care să indice un iminent seism major.
Cu toate acestea, psihologia colectivă este puternic afectată. Generația care a prins cutremurul din 1977, în care au murit peste o mie cinci sute de oameni și s-au prăbușit zeci de blocuri, trăiește încă cu trauma acelei zile. Orice tremur, fie el și de trei grade, reactivează frica și amintirea acelui dezastru. Tinerii, care nu au trăit evenimentul, sunt mai puțin sensibili, dar prezența mass-media și a rețelelor sociale amplifică orice știre legată de cutremure.
Ce spun datele istorice
Zona Vrancea a produs marile cutremure care au lovit România la intervale relativ regulate: 1940, 1977, 1986 și 1990. Între aceste evenimente, intervalul a variat între cincisprezece și patruzeci de ani. De la ultimul cutremur major, cel din 1990, au trecut deja peste treizeci și șase de ani. Statistic, probabilitatea unui nou seism major crește odată cu trecerea timpului, dar aceasta nu înseamnă că poate fi prezisă o dată exactă.
Mărmureanu și alți cercetători susțin că tehnologia actuală nu permite predicționarea exactă a cutremurelor, ci doar estimarea unor intervale de timp și a unor probabilități. Sistemele de avertizare timpurie, dezvoltate în Japonia sau pe Coasta de Vest a Statelor Unite, funcționează doar pentru câteva secunde și nu pot preveni un seism, ci doar opri unele utilități înainte de impactul undei de șoc.
Cum ne putem proteja
Autoritățile române și specialiștii în construcții recomandă ca fiecare cetțătean să-și asigure locuința, să verifice periodic structura de rezistență a imobilului și să cunoască regulile de comportament în timpul unui seism. Clădirile construite după 1990 respectă norme antiseismice mai stricte, dar blocurile vechi, în special cele din centrul Bucureștiului, rămân vulnerabile. Expertiza tehnică și consolidarea acestora sunt procese lente și costisitoare.
Fiecare familie ar trebui să aibă un plan de urgență: un truseu de evacuare, un kit cu apă, conserve, lanternă și medicamente de bază, precum și copii ale documentelor importante păstrate într-un loc sigur. În timpul unui cutremur, regulile sunt simple: nu fugi din bloc, adăpostește-te sub o grindă sau lângă un perete interior, departe de ferestre și obiecte care pot cădea.
Ce fac autoritățile
Guvernul României a început o campanie de evaluare a riscului seismic pentru clădirile publice și rezidențiale, dar progresele sunt lente. Fondurile europene pentru consolidare sunt accesibile, dar birocrația și lipsa de interes a proprietarilor întrețin procesul. Primăria Capitalei a identificat sute de clădiri cu risc seismic, dar doar o mică parte au fost consolidate până acum.
Cum reacționează oamenii în timpul unui seism
Experiența arată că panică este cel mai mare dușman în timpul unui cutremur. Specialiștii în managementul dezastrelor subliniază că pregătirea mentală este la fel de importantă ca pregătirea fizică. Exercițiile de simulare, organizate în școli și în unele companii, ajută la însușirea regulilor de comportament. În cazul unui seism, primul instinct trebuie să fie protejarea capului și a gâtului, nu fugă spre ieșire.
2039, estimarea lui Mărmureanu
7,7-7,8, magnitudinea estimată
Zona Vrancea, epicentrul probabil
36+ ani, de la ultimul mare cutremur
3,3 grade, cel mai recent seism resimțit
Surse: Cancan.ro, Realitatea.net, ProTV, Gandul.ro, INFP.
