Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat faptul că fostul director al Direcției Generale Anticorupție (DGA), Cătălin Ioniță, are o avere nejustificată.

Mai precis, ANI a stabilit că Ioniță nu poate explica modul în care a obținut 1.157.736 de lei. „Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 1.157.736 Lei între averea dobândită și veniturile realizate împreună cu familia de către IONIȚĂ ALEXANDRU CĂTĂLIN, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne, în perioada exercitării funcției publice”, explică ANI.

În acest sens, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către Ioniță, împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice.

Comunicatul ANI:

„Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 1.157.736 Lei între averea dobândită și veniturile realizate împreună cu familia de către IONIȚĂ ALEXANDRU CĂTĂLIN, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne, în perioada exercitării funcției publice.

Astfel, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către IONIȚĂ ALEXANDRU CĂTĂLIN, împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice.

Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative. IONIȚĂ ALEXANDRU CĂTĂLIN a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Agenția Națională de Integritate își exercită atribuțiile cu respectarea principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, precum și al dreptului la apărare”.

Chestorul Ioniță, victimizat de Recorder

În luna ianuarie a acestui an, în momentul în care a fost victimizat de publicația Recorder, pentru modul în care a fost scos din sistem, am atras atenția că fostul șef al Poliției Române și al DGA are numeroase pete negre la dosar.

Ce am scris la 12 ianuarie 2023:

<<„Această atmosferă în care orice cap, de la orice nivel al Ministerului de Interne, poate să cadă prin retragerea avizului s-a amplificat în ultimii ani. Asta după ce mai mulți șefi de inspectorate și directori din Ministerul de Interne au fost îndepărtați prin aceeași metodă: DGPI le-a retras accesul la informații clasificate, fără ca opinia publică să afle care sunt acuzațiile aduse unor persoane cu funcții atât de importante.

Chestorul Cătălin Ioniță a pierdut funcția de șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. A fost scos din sistem și pensionat la 44 de ani”, spun jurnaliștii Recorder, AICI (min. 41:20), în investigația „Puterea din umbră”.

Numai că, despre chestorul Cătălin Ioniță, fost șef al Poliției Române și al Direcției Generale Anticorupție, publicul a tot auzit în ultimii ani. Și, din păcate, puține lucruri bune s-au spus despre el.

Scandalurile în care a fost implicat chestorul Ioniță

La 27 iunie 2018, Cătălin Ioniță a fost chemat la DNA, pentru a i se comunica faptul că este urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații in formă continuată, fapte care ar fi fost comise în perioada în care era șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sectorului 1. Dosarul a fost constituit în 2018, conform Ziare.com.

Potrivit G4Media.ro, procurorii DNA l-au acuzat pe fostul şef al Poliţiei Române că a pretins cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare dintr-un teren de 18 hectare, ca să intervină pe lângă funcţionari publici. Trebuie precizat că, în 2019, procurorii DNA au clasat dosarul, pe motiv că fapta nu există.

În ianuarie 2019, jurnalista Emilia Șercan îl acuza, în Press One, pe chestorul Ioniță că a plagiat „TOATĂ teza de doctorat”.

În 2021, CNATDCU îi retrăgea, în mod oficial, titlul de doctor. Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), rămâne fără titlul de doctor în științe, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în mod oficial, retragerea distincției academice pentru plagiat, scria, la 16 martie 2021, Press One.

Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), rămâne fără titlul de doctor în științe după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în mod oficial, retragerea distincției academice pentru plagiat.

În martie 2019, despre Ioniță apăreau informații că vrea să-și ridice un bloc cu patru etaje, în Capitală.

Ioniță avea o cotă de 25% din terenul de 217 metri pătrați, situat în apropiere de Pasajul Muncii din București. O cotă similară îi aparținea soției sale, iar restul de 50% mamei sale. Potrivit news.ro, Ioniță a donat mamei sale partea din teren, imediat după ce a revenit la conducerea DGA. Contactat de jurnaliști, șeful DGA a declarat că este vorba despre viața sa privată și a spus că ar trebui acordată atenție carierei sale și lucrurilor pe care le-a făcut pentru minister, a scris, la vremea respectivă, Digifm.ro.

Cătălin Ioniță ar fi început demersurile pentru construcția unei clădiri de patru etaje încă de acum trei ani. Amintim, acesta este urmărit penal de DNA pentru trafic de influență, mai spuneau jurnaliștii citați.

În decembrie 2022, jurnaliștii de la Național au scris că fostul șef DGA și-ar fi finalizat blocul, dar că ar avea 7 etaje, în loc de 4.

„Numai că, ghinion, oricât ai număra cele 4 etaje din autorizație, cu tot cu alea 2 ”retrase”, realitatea din teren este cu totul alta: 7 etaje! (…) Pe când încă se afla tocmai la conducerea Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, chestorul Alexandru Ioniță lămurea ”situația imobiliară” printr-un sec răspuns: ”Nu este cumva viața mea privată? Vă rog să îmi respectați intimitatea și chestiunile care țin de familie”. Punând astfel punct ”misterului” donării către mama sa, din calitate de co – proprietar, alături de chiar mamă și soție, a terenului din ”buza” Pasajului Muncii unde s-a construit blocul cu ”4 etaje”. Și probabil din aceeași grijă pentru ”intimitatea” familei, pe autorizație se regăsește la ”beneficiar” doar numele complet de ”Elena I.”. Rămânând de stabilit ”proveniența” inițialei I”, a scris sursa citată.

În septembrie 2020, Klaus Iohannis a semnat decretul privind pensionarea lui Ioniță

Klaus Iohannis a semnat, în luna septembrie a anului 2020, decretul prin care încetează raporturile de serviciu ale chestorului de poliție Cătălin Ioniță.

Anterior, chestorul Ioniță fusese eliberat din funcția de director general al DGA, pentru că ORNISS nu i-a prelungit avizul de acces la informații clasificate, a anunțat, în 2020, G4Media.ro.

Conform sursei citate, avizul ORNISS, care dă dreptul posesorului să aibă acces la informații clasificate, este obligatoriu pentru conducătorii structurilor din MAI. DGA are ca scop documentarea infracțiunilor de corupție din Ministerul de Interne. Potrivit procedurilor, DGPI din Ministerul de Interne face o verificare și transmite o propunere către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, autoritate care dă decizia finală. Accesul interzis la informații secrete echivalează cu schimbarea din funcție.

Conform Art. 160 din HG nr. 585 din 13 iunie 2002, constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:

a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.

Acum, vă las pe voi să decideți dacă fostul șef DGA, Cătălin Ioniță, trebuia să mai aibă acces la informații clasificate sau nu>>.