Analiștii financiari chestionați în sondajul CFA România anticipează un curs mediu de 5,3246 lei pentru un euro peste șase luni și de 5,3893 lei peste un an. Proiecțiile sunt însoțite de estimări privind stagnarea economiei, creșterea datoriei publice și evoluția prețurilor locuințelor, într-un context în care BNR avertizează asupra riscurilor valutare.
Cât ar putea costa un euro
Valoarea de 5,3246 lei reprezintă media anticipațiilor pentru orizontul de șase luni. Pentru următoarele 12 luni, media urcă la 5,3893 lei pentru un euro. Sunt estimările participanților la sondaj, nu niveluri de curs anunțate de banca centrală și nici valori garantate.
CFA România realizează sondajul lunar de peste 15 ani, pentru a măsura așteptările analiștilor privind activitatea economică pe un orizont de un an. Participă membri ai asociației și candidați pentru nivelurile al doilea și al treilea ale examenului CFA.
Creștere economică aproape de zero
Pentru anul 2026, media anticipațiilor privind creșterea economică se situează la 0,1%. Au fost înregistrate și opinii de recesiune, ceea ce arată că participanții nu împărtășesc o singură perspectivă asupra evoluției economiei. Valoarea medie rămâne foarte apropiată de stagnare.
Deficitul bugetului de stat este estimat la 5,5% din produsul intern brut. Față de exercițiul anterior al sondajului, media anticipațiilor a scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Separat, datoria publică este așteptată să crească la 62% din PIB în următoarele 12 luni.
În contextul războiului din Iran, participanții au răspuns și unei întrebări despre prețul petrolului Brent. Pentru următoarele șase luni, media anticipațiilor este de 92 de dolari pe baril. Această valoare privește petrolul, nu prețul carburanților plătit de șoferi la pompă.
Ce cred analiștii despre prețurile locuințelor
În orașe, 48% dintre participanți anticipează stagnarea prețurilor proprietăților rezidențiale în următoarele 12 luni. Alți 33% prevăd scăderi, iar 19% se așteaptă la creșteri. Stagnarea este astfel varianta cu cea mai mare pondere, fără să întrunească singură majoritatea răspunsurilor.
În privința nivelurilor actuale, 59% dintre respondenți consideră că proprietățile sunt supraevaluate, iar 33% apreciază că sunt corect evaluate. Evaluarea prețurilor de acum și anticiparea direcției lor viitoare sunt două întrebări distincte ale cercetării.
Avertismentele băncii centrale despre inflație
În paralel cu sondajul, Banca Națională a României semnalează presiuni asupra inflației. Evaluarea din minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie arată că rata anuală ar urma să depășească nivelul de 6,1% anticipat anterior pentru sfârșitul anului.
În septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,6%, după 6,2% în august. BNR pune evoluția peste așteptări pe seama scumpirii combustibililor și energiei, a cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, și a deprecierii monedei naționale.
Banca centrală menționează conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din vară între elementele care au influențat aceste evoluții. În același timp, ea semnalează creșterea anticipațiilor inflaționiste, un factor urmărit în evaluarea perspectivelor prețurilor din economie.
De ce rămân ridicate riscurile pentru leu
Minuta BNR indică fluctuațiile aversiunii globale față de risc, politicile monetare ale marilor bănci centrale și ale celor din regiune, dar mai ales deficitele bugetar și extern încă mari. Structura finanțării acestora și incertitudinile politice interne completează lista vulnerabilităților.
Banca subliniază importanța stabilității politice și guvernamentale, a reducerii deficitului conform angajamentelor europene și a atragerii fondurilor UE. În același timp, rămân incertitudini privind măsurile care vor fi adoptate pentru menținerea deficitului pe o traiectorie descendentă dincolo de anul curent.
Economia și salariile, alte puncte urmărite
Pentru trimestrul al treilea, banca centrală anticipează o scădere economică în termeni anuali, menționând dinamica mai slabă a investițiilor. Agricultura este așteptată să aibă o contribuție pozitivă. În trimestrul al doilea, economia a stagnat față de trimestrul precedent, după o scădere de 0,1% în primul trimestru.
BNR se așteaptă și la adâncirea deficitului de cerere, cu efecte care apar cu întârziere. Consumul mai slab ar urma să favorizeze reducerea inflației pe termen mediu, inclusiv în contextul consolidării bugetare, fără să elimine riscurile generate de energie și de cursul valutar.
Politica salarială a statului, după doi ani de înghețare a salariilor bugetare, adaugă incertitudini privind costurile viitoare cu forța de muncă. Banca centrală observă însă și o ameliorare a veniturilor reale în ultimele luni, pe fondul scăderii inflației față de nivelurile anterioare și al accelerării dinamicii salariale.
Surse: Profit.ro
