Cum se calculează impozitul actual
Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a prezentat un exemplu concret din Capitală. El descrie cazul unor case construite în anii 1930, cu parter și un etaj, de aproximativ 150 de metri pătrați, situate într-un cartier bun din București.
Deși imobilele sunt modeste și vechi, zona face ca prețul de piață să depășească un milion de euro.
Impozitul anual actual pentru o astfel de locuință este de aproximativ 1.044 de lei. Calculul folosește valoarea impozabilă de referință de 2.677 de lei pe metru pătrat. La aceasta se aplică suprafața de 150 de metri pătrați, un coeficient de 2,6 pentru zonă și cota de impozitare de 0,1 la sută. Rezultatul rotunjit este de 1.044 de lei pe an.
Un scenariu ipotetic cu valoarea de piață
Biriș a construit un scenariu în care impozitul ar fi calculat la o valoare de piață de cinci milioane de lei. În această situație, impozitul pe clădire ar ajunge la 5.000 de lei anual, obținut prin aplicarea cotei de 0,1 la sută la întreaga valoare. Această sumă reprezintă deja de aproape cinci ori mai mult decât obligația fiscală actuală.
În același scenariu, proprietatea ar intra și în categoria bunurilor de valoare mare supuse taxei pe lux. Baza de calcul pentru această taxă suplimentară ar fi diferența dintre valoarea impozabilă și plafonul legal de 2,5 milioane de lei. Astfel, pentru o casă evaluată la cinci milioane de lei, taxa pe lux ar ajunge la 22.500 de lei pe an.
Totalul obligațiilor fiscale anuale în acest exemplu ar fi de 27.500 de lei. Comparativ cu cei 1.044 de lei plătiți în prezent, creșterea ar fi de aproximativ 26,3 ori, adică o majorare de circa 2.534 la sută. Este important de subliniat că acest calcul reprezintă un scenariu ipotetic, nu o măsură fiscală aplicabilă în acest moment.
Cum funcționează taxa pe lux
Taxa pe lux, cunoscută oficial ca impozit special pe bunurile imobile de valoare mare, se aplică proprietăților rezidențiale ale persoanelor fizice a căror valoare impozabilă depășește 2,5 milioane de lei. Cota prevăzută pentru anul 2026 este de 0,9 la sută din diferența dintre valoarea clădirii și plafonul legal.
Taxa nu se aplică întregii valori a proprietății, ci doar părții care depășește pragul. Problema ridicată de avocat privește efectul cumulat al celor două obligații fiscale. Dacă valoarea folosită pentru impozitul obișnuit ar crește odată cu evaluarea de piață, proprietarii ar plăti atât impozit majorat, cât și taxă suplimentară.
Impactul asupra proprietarilor cu venituri mici
Avocatul atrage atenția asupra efectului pe care l-ar avea o astfel de creștere asupra proprietarilor cu venituri reduse. Unele dintre aceste case sunt locuite de pensionari care s-au născut acolo și care nu dispun de resurse pentru o factură fiscală de 27.500 de lei pe an.
Pentru un pensionar cu un venit lunar sub 4.000 de lei, această sumă ar echivala cu aproximativ șapte luni de pensie dacă venitul este apropiat de acest prag. Biriș consideră că o lege care ar obliga un cetățean să își vândă casa în care a trăit toată viața nu poate fi o lege bună.
El avertizează că mai există timp pentru corectarea mecanismului.
Ce spune ministerul despre calendarul reformei
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi introdusă de la 1 ianuarie 2027. El a precizat că jalonul aferent reformei din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost modificat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.
Nazare a explicat că mai sunt probleme tehnice de rezolvat privind aplicația informatică necesară implementării. Anunțul ministrului nu este însă echivalent cu o amânare adoptată prin lege: la momentul relatării, nu era indicat un proiect legislativ care să amâne sau să anuleze aplicarea reformei. Efectele vor depinde de deciziile legislative care vor fi adoptate.
Majorările deja aplicate de la 1 ianuarie 2026
Chiar fără trecerea la valoarea de piață, proprietarii au resimțit majorări importante de la 1 ianuarie 2026. Valoarea impozabilă de referință pentru clădirile rezidențiale standard a crescut de la 1.492 la 2.677 de lei pe metru pătrat. Aceasta înseamnă o majorare de aproximativ 79,4 la sută.
Pentru clădirile fără instalații de apă, canalizare, electricitate sau încălzire, valoarea a urcat de la 894 la 1.606 lei pe metru pătrat.
Valoarea finală a impozitului depinde de suprafața construită, materiale, coeficientul zonei și reducerile pentru vechime. Legislația fiscală adoptată la sfârșitul anului 2025 a eliminat inițial reducerile legate de vechime, dar în februarie 2026 Guvernul le-a reintrodus pentru clădirile cu vechime de peste 50 de ani.
Surse: Adevărul
