Alexandra Smedoiu, vicepreședinte al CFA România, a declarat că o potențială domolire a inflației în lunile următoare ar putea deschide calea pentru o scădere a dobânzii cheie spre finalul acestui an. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă dedicate prezentării studiului "ROBOR și IRCC: mecanisme, percepții și realități economice", un document care analizează în profunzime modul în care funcționează mecanismele de stabilire a ratelor dobânzii în România.
Mecanismele de reacție ale BNR
Dragoș Cabat, economist și membru CFA, a explicat în cadrul aceleiași conferințe modul în care Banca Națională a României reacționează la evoluțiile inflaționiste. Potrivit acestuia, prețurile au înregistrat creșteri semnificative în prima jumătate a anului 2025, iar efectele acestor majorări se vor resimți în statisticile oficiale până la mijlocul anului curent.
"Toate au crescut la jumătatea anului trecut. Dacă trecem peste jumătatea anului acesta și trendul va fi de scădere clară a inflației, BNR, după câteva luni va reacționa și va scădea dobânda de politică monetară. Nici Rezerva Federală și băncile centrale nu au scăzut imediat dobânda la o lună după scăderea inflației. Băncile centrale intervin cu un delay", a explicat Dragoș Cabat.
Contextul inflaționist actual
România se confruntă în prezent cu o rată anuală a inflației care se situează peste nivelul țintit de BNR. Banca Națională a majorat recent prognoza de inflație pentru anul 2026 la 5,5%, recunoscând că presiunile inflaționiste s-au amplificat în ultima perioadă. Această evoluție pune presiune atât asupra consumatorilor, cât și asupra mediului de afaceri.
Ratele dobânzii practicate de instituțiile bancare pentru creditele în lei sunt strâns legate de evoluția indicilor ROBOR și IRCC. O eventuală scădere a dobânzii de politică monetară ar putea aduce alinare debitorilor cu credite ipotecare sau de consum, reducând presiunea asupra bugetelor familiilor.
Perspective pentru debitori
Pentru cei care au contractat credite în lei, evoluția dobânzii cheie este un indicator esențial. Indicii ROBOR la 3 și 6 luni influențează direct ratele lunare pe care milioane de români le plătesc pentru locuințe. O reducere a dobânzii de referință ar putea se traducă, în timp, prin scăderi ale acestor indici.
Studiul prezentat de CFA România analizează percepțiile pieței versus realitățile economice în ceea ce privește mecanismele de formare a ratelor dobânzii. Organizația profesională a analiștilor financiari subliniază importanța înțelegerii corecte a acestor mecanisme atât de către debitori, cât și de către instituțiile financiare.
Provocări pe termen mediu
Deși perspectivele de relaxare monetară sunt încurajatoare, economiștii avertizează că procesul va fi gradual. Banca Națională va trebui să mențină un echilibru delicat între combaterea inflației și susținerea creșterii economice. Orice relaxare prematură a politicii monetare ar putea reactiva presiunile inflaționiste.
În contextul internațional, băncile centrale majore, inclusiv Rezerva Federală a Statelor Unite și Banca Centrală Europeană, monitorizează îndeaproape evoluțiile inflaționiste. Deciziile acestora vor influența indirect și spațiul de manevră al BNR în gestionarea politicii monetare interne.
Surse: Ziarul Financiar, CFA România
