Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a lansat un avertisment sever privind riscurile la care se expune economia românească dacă viitorul guvern nu va continua procesul de reducere a deficitului bugetar. Într-o intervenție la Digi24, Dumitru a subliniat că agențiile de rating internaționale urmăresc cu mare atenție evoluțiile politice din România, iar orice abatere de la planul de consolidare fiscală ar putea avea consecințe grave.
Riscul de deteriorare a ratingului suveran
România se află de mai bine de un an într-o perspectivă negativă de rating, ceea ce înseamnă că agențiile de evaluare financiară sunt pregătite să retrogradeze țara în cazul în care fundamentele economice se înrăutățesc. Ionuț Dumitru a explicat că menținerea direcției de reducere a deficitului este esențială pentru păstrarea încrederii investitorilor.
"România are de făcut ajustare fiscală și are niște angajamente foarte serioase pentru a reduce deficitul bugetar, iar fără un angajament puternic al Guvernului pentru a continua demersul acesta de consolidare fiscală, probabil că procesul de reducere a deficitului bugetar va fi pus la îndoială", a declarat economistul.
Evoluția deficitului bugetar
Datele recente arată o îmbunătățire a situației finanțelor publice. Deficitul bugetar a scăzut de la peste 9% din PIB în 2024 la sub 8% din PIB anul trecut, iar ținta pentru anul curent este de 6% din PIB. Această tendință descendentă a fost apreciată de agențiile de rating, dar situația rămâne fragilă.
"Direcția pe care ne-am încadrat, începând cu a doua jumătate a anului trecut, era una bună, în sensul în care deficitul bugetar a început să scadă și a scăzut semnificativ. Dacă am menține direcția de reducere a deficitului bugetar, în mod normal ratingul ar trebui să aibă evoluții favorabile. Dacă schimbăm direcția, ratingul cel mai probabil va fi downgradat, redus", a avertizat Dumitru.
Consecințele unei retrogradări
O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României la categoria "junk" ar avea efecte dramatice asupra economiei. Costurile de finanțare pentru stat ar crește semnificativ, iar încrederea investitorilor străini s-ar eroda. Acest lucru s-ar traduce prin dobânzi mai mari la credite pentru companii și populație, precum și o presiune suplimentară asupra leului.
Agențiile de rating au transmis deja avertismente clare legate de instabilitatea politică și de riscul ca reducerea deficitului să fie încetinită sau abandonată. Aceste semnale sunt monitorizate atent de piețele financiare internaționale.
Incertitudinea politică afectează încrederea
Întrebat cât de aproape este România de o eventuală retrogradare, Ionuț Dumitru a subliniat că în acest moment există multă incertitudine legată de forma viitorului guvern și de angajamentele politice privind continuarea reformelor.
"Suntem într-o situație de incertitudine în momentul de față. Nu avem prea multe elemente pe care să ne bazăm în evaluare. Tocmai de aceea și agențiile de rating au dat niște avertismente recente, dar nu au luat o decizie. Toată lumea așteaptă clarificarea situației politice", a explicat economistul.
Legătura dintre stabilitate și indicatorii economici
Ionuț Dumitru a subliniat că stabilizarea situației politice și continuarea consolidării fiscale sunt esențiale nu doar pentru rating, ci și pentru evoluția dobânzilor și a inflației. "În contextul în care situația politică se stabilizează și încrederea piețelor e una bună, ar trebui să nu avem creșteri de dobânzi, nu ar trebui să mai vedem creșteri de inflație semnificative", a afirmat acesta.
Potrivit economistului, BNR va adopta probabil o strategie prudentă în acest an, dar evoluția politicilor fiscale va fi determinantă pentru toți indicatorii macroeconomici. Consolidarea fiscală reprezintă cheia stabilității economice pe termen mediu.
Perspectiva inflaționistă
Referitor la evoluția prețurilor, Dumitru anticipează o ușoară creștere a inflației anuale în lunile următoare, posibil spre 11%, urmată de o scădere rapidă în perioada iulie-august. Această evoluție va fi susținută de efecte statistice generate de dispariția din calcul a majorărilor de prețuri la energie și TVA din vara anului trecut.
"În iulie dispare din calculul inflației anuale creșterea de prețuri la energie electrică din iulie 2025, respectiv creșterea de TVA din august de anul trecut. Practic, efectul de bază statistic ne va ajuta în lunile iulie-august", a explicat economistul.
Surse: Digi24, declarații Ionuț Dumitru
