Situația critică de la STB
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat un atac dur la adresa conducerii Societății de Transport București (STB), denunțând ceea ce el numește „falimentul nedeclarat, ținut în viață artificial" al companiei de transport public. Edilul a făcut publice cifrele alarmante care arată gradul de deteriorare financiară a STB și a cerut în termeni fermi intrarea companiei în procedură de insolvență ca unică soluție de salvare.
Conform datelor prezentate de Ciucu, STB are datorii către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în valoare de 1,38 miliarde de lei, aproximativ 280 de milioane de euro. O parte semnificativă din această sumă provine din neplata contribuțiilor sociale pentru angajați, o situație gravă care pune în pericol drepturile muncitorilor și expune compania la acțiuni executorii din partea statului.
Datoriile și riscurile
Datoria de 1,38 miliarde de lei către ANAF reprezintă o povară uriașă pentru STB, care acumulează penalități în fiecare zi de întârziere. Primarul Ciucu a atras atenția că penalitățile se rostogolesc ca un bulgăre de zăpadă, crescând continuu și făcând și mai dificilă recuperarea companiei. Fără o intervenție decisă, datoria va deveni imposibil de achitat, ducând inevitabil la faliment.
Beyond datoriilor către ANAF, STB are și alte probleme financiare grave. Bugetul Capitalei este într-un punct critic, cu peste 60% din cheltuieli direcționate către transport, termoficare și plăți sociale. Societatea de Transport București primește subvenții masive de la bugetul local, bani care ar putea fi folosiți pentru alte investiții în infrastructura orașului. Ineficiența companiei devine o frână pentru dezvoltarea Bucureștiului.
Cererea de insolvență
Ciprian Ciucu le-a cerut consilierilor din Adunarea Generală a Asociaților (AGA), membrilor Consiliului de Administrație și directorilor STB să solicite de urgență insolvența companiei. Edilul susține că aceasta este „singura soluție" pentru a salva transportul public bucureștean și pentru a evita falimentul total al orașului. Prin intrarea în insolvență, compania ar putea beneficia de restructurarea datoriilor și de un plan de redresare sub supravegherea unui administrator judiciar.
„Luați decizia corectă acum, după ani de incompetență și politizare", le-a transmis Ciucu conducătorilor STB. Primarul a acuzat managementul companiei de proastă administrare și de a fi permis acumularea unor datorii uriașe care acum pun în pericol însăși existența transportului public din Capitală. El susține că doar prin insolvență se pot plăti salariile angajaților și se poate evita colapsul total.
Reacția Consiliului General
Contextul în care Ciucu cere insolvența STB este unul tensionat. Consiliul General al Municipiului București a respins recent majorarea tarifelor pentru transportul public, o măsură care ar fi putut aduce venituri suplimentare companiei. Fără creșterea prețului biletelor și abonamentelor, STB rămâne dependentă de subvențiile din bugetul local, care sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale.
Primarul general a avertizat că ANAF poate cere oricând insolvența STB, având în vedere dimensiunea datoriei. O astfel de intervenție din partea statului ar fi și mai dificil de gestionat decât o intrare voluntară în insolvență, deoarece ar putea include popriri pe conturi și executări silite. Ciucu vrea o abordare proactivă, înainte ca situația să devină ireversibilă.
Cauzele declinului STB
Situația critică în care se află STB este rezultatul acumulării mai multor probleme pe parcursul anilor. Incompetența managerială, politizarea excesivă a numirilor în funcții, lipsa de investiții în modernizare și eficientizare, corupția și frauda au erodat capacitatea companiei de a-și desfășura activitatea în condiții de viabilitate economică. Numeroasele schimbări de conducere determinate de ciclurile electorale au împiedicat implementarea unor strategii pe termen lung.
Transportul public bucureștean suferă de infrastructură învechită, flotă de vehicule uzată moral și fizic, personal insuficient și insuficient calificat, și de o organizare deficitară care duce la întârzieri și nereguli în circulație. Toate acestea se traduc în pierderi financiare masive și în nemulțumirea cetățenilor, care nu primesc servicii de calitate în schimbul banilor publici investiți.
Implicațiile pentru bucureșteni
Intrarea STB în insolvență ar avea implicații majore pentru bucureșteni, chiar dacă primarul susține că aceasta este necesară pentru salvarea pe termen lung a transportului public. În perioada de restructurare, ar putea apărea perturbări în circulația vehiculelor, reduceri de personal și modificări ale rutelor. Compania ar trebui să-și reevalueze toate contractele și cheltuielile, ceea ce ar putea duce la schimbări în modul de operare.
Cu toate acestea, fără insolvență, alternativa este și mai gravă: falimentul total al STB și posibila întrerupere a transportului public în Capitală. O astfel de perspectivă ar fi dezastruoasă pentru București, unde sute de mii de oameni depind zilnic de autobuze, troleibuze și tramvaie pentru a ajunge la serviciu, școală sau spital. Soluția propusă de Ciucu, deși dureroasă pe termen scurt, ar putea fi singura cale de salvare.
Concluzii
Ciprian Ciucu denunță „falimentul nedeclarat, ținut în viață artificial" de la STB și cere în termeni fermi intrarea companiei în insolvență. Cu datorii de 1,38 miliarde de lei către ANAF și acumulând penalități zilnice, Societatea de Transport București se află în cea mai gravă criză financiară din istoria sa. Primarul general consideră că doar prin restructurarea radicală permisă de legea insolvenței se mai poate salva ceva din transportul public bucureștean.
Situația STB este simptomatică pentru problemele mai largi ale administrației publice din România: politizare, incompetență, lipsă de transparență și gestionare defectuoasă a resurselor publice. Soluția propusă de Ciucu este controversată, dar poate fi singura realistă în contextul cifrelor prezentate. Bucureștenii trebuie să se pregătească pentru o perioadă de incertitudine în privința transportului public, indiferent de decizia care va fi luată.
