Emil Macovei: Repornirea nu este posibilă în următoarele 10 zile
Emil Macovei, directorul tehnic al Nuclearelectrica, a anunțat în cadrul unei conferințe naționale despre securitatea energetică că repornirea centralei nucleare de la Cernavodă nu este realistă în următoarele 10 zile. Acesta a precizat că toate estimările disponibile în prezent indică faptul că nivelul Dunării nu va fi suficient pentru a permite funcționarea reactoarelor în această perioadă. Declarația vine în contextul în care ambele unități ale centralei sunt oprite din cauza debitului extrem de scăzut al fluviului.
Reactorul 2 de la Cernavodă a fost deconectat total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, în timp ce Unitatea 1 fusese oprită controlat încă din 27 iulie. Împreună, cele două reactoare asigură aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României în condiții normale de funcționare. Opacitatea hidrologică a Dunării, care în prezent are mai puțin de 40% din debitul normal pentru această perioadă, a pus autoritățile în fața unei provocări fără precedent.
Centrala nu este în conservare, ci într-o stare de operare activă
Directorul tehnic al Nuclearelectrica a subliniat că oprirea reactoarelor nu echivalează cu o stare de conservare. Combustibilul nuclear rămâne prezent în reactor, iar echipamentele sunt menținute într-o condiție tehnică care permite repornirea imediată de la momentul în care nivelul apei va reveni la parametrii necesari. „Nu suntem în conservare, suntem în așteptarea nivelului și suntem pregătiți”, a declarat Emil Macovei.
În perioada de oprire, specialiștii de la Cernavodă au intensificat activitățile de mentenanță și reparații. Numărul de operațiuni tehnice planificate a fost suplimentat pentru a profita la maximum de intervalul în care unitățile nu produc energie. Această abordare are rolul de a minimiza impactul economic al opririi și de a asigura o revenire rapidă în funcțiune atunci când condițiile hidrologice o vor permite.
Nivelul Dunării rămâne critic în ciuda unor creșteri recente
Deși au existat semnale privind o ușoară creștere a debitului Dunării în ultimele zile, această evoluție nu este suficientă pentru a susține funcționarea centralei. Experții hidrologici estimează că este nevoie de un nivel semnificativ mai mare pentru a asigura apa de răcire indispensabilă reactoarelor nucleare. România a apelat la intervenții punctuale pe fluviu, inclusiv la scufundarea unor barje pentru a crește presiunea apei, însă efectele au fost temporare.
Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, declara la sfârșitul lunii august că nu anticipează o îmbunătățire a nivelului Dunării până la finalul acelei luni. Evaluările actualizate confirmă că situația rămâne problematică, iar prognozele meteorologice pentru septembrie nu indică precipitații suficiente pentru a compensa deficitul hidric acumulat pe parcursul verii.
Starea de alertă în energie, prelungită până la 30 septembrie
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis prelungirea stării de alertă în sectorul energetic până la data de 30 septembrie 2026. Măsura a fost instituită inițial la 1 august, ca urmare a opririi controlate a Unității 1. Prorogarea reflectă persistența riscului de avarie în sistemul energetic național și necesitatea gestionării atente a capacităților de producție disponibile.
Pe fondul crizei, autoritățile au demarat discuții privind acordarea de granturi pentru investiții în rețelele de distribuție și transport ale energiei electrice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că aceste fonduri europene ar putea cofinanța proiecte esențiale pentru creșterea rezilienței sistemului energetic. De asemenea, Transelectrica a analizat scenarii prin care creșterea debitului Dunării ar putea permite repornirea unei unități de la Cernavodă în săptămânile următoare.
Perspectiva repornirii: o chestiune de săptămâni
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat recent că este o chestiune de săptămâni până când România va avea suficientă apă în Dunăre pentru a porni cel puțin unul dintre reactoarele de la Cernavodă. Estimarea sa se bazează pe date hidrologice care indică o tendință de creștere lentă, dar constantă, a nivelului fluviului. O repornire graduală ar permite reintegrarea unei părți din capacitatea nucleară în Sistemul Energetic Național și ar reduce presiunea asupra celorlalte surse de producție.
Până atunci, România continuă să se bazeze pe importuri de energie electrică și pe funcționarea termocentralelor pe cărbune și gaze naturale. Situația de la Cernavodă a evidențiat vulnerabilitatea sistemului energetic național față de fenomenele extreme generate de schimbările climatice. Specialiștii susțin că investițiile în infrastructură și diversificarea surselor de producție sunt esențiale pentru a preveni blocaje similare în viitor.
Surse: Antena3.ro, Cotidianul.ro, Adevărul.ro, Mediafax.ro, Cursdeguvernare.ro
