Neptun Deep ar urma să intre în producție în trimestrul al treilea din 2027, potrivit calendarului prezentat de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Dincolo de extracția gazelor din Marea Neagră, autoritățile pregătesc o politică pentru folosirea lor în industria românească. Exporturile fac parte din perspectiva comercială a proiectului, alături de consumul intern.
Calendarul anunțat pentru primele gaze
Ministrul susține că lucrările se desfășoară, în mare parte, potrivit programului și nu înregistrează întârzieri semnificative. Reperul indicat pentru intrarea în producție este trimestrul al treilea al anului 2027. Acesta rămâne un termen estimat pentru un proiect aflat încă în dezvoltare, nu o producție deja realizată.
Discuția privește momentul în care resursele din perimetrul marin vor începe să fie exploatate. De aici pornește și întrebarea economică pe care ministerul încearcă să o rezolve: cât din gazul disponibil poate fi utilizat în țară și prin ce activități ar putea produce mai multă valoare.
Politica în pregătire nu este descrisă ca o simplă măsură pentru consumul gospodăriilor. Accentul anunțat cade pe consumatorii industriali, capabili să transforme resursa în produse finite. Pentru conturarea acestei abordări, autoritățile au solicitat informații despre evoluția consumului în perioada următoare.
Gazele ar putea alimenta industria românească
Dumitru Chisăliță a indicat producția de îngrășăminte chimice, de sticlă și de geamuri printre domeniile care ar putea valorifica gazele extrase din Marea Neagră. Ideea este ca materia primă să susțină activitate economică în România, nu să fie privită exclusiv ca produs destinat comercializării directe.
Ministrul estimează că transformarea gazelor în asemenea produse ar putea genera o valoare economică de cel puțin 1,5 ori mai mare decât vânzarea resursei ca atare. Cifra reprezintă evaluarea oficialului asupra avantajului urmărit. Nu este o creștere deja înregistrată și nici un rezultat garantat pentru fiecare întreprindere.
Această strategie presupune existența unor cumpărători industriali care să poată prelua volumele disponibile. Apropierea geografică dintre extracție și utilizare nu este suficientă dacă industria nu are capacitatea de a consuma gazele. Tocmai de aceea, datele despre cerere sunt importante în pregătirea politicii anunțate.
Costurile de transport și regulile concurenței
Un avantaj invocat de ministru este apropierea dintre producători și consumatori. În evaluarea sa, aceasta poate reduce costurile de transport și distribuție. Beneficiul este legat de organizarea folosirii resursei, nu de o promisiune că toate facturile populației vor scădea automat odată cu începerea extracției.
Autoritățile trebuie să țină cont și de regulile de concurență. Chisăliță a precizat că aplicarea unei asemenea politici presupune avizele necesare, inclusiv din partea Consiliului Concurenței. În prezentarea sa, susținerea consumului industrial trebuie construită în interiorul cadrului legal aplicabil.
Nu au fost detaliate în declarațiile citate o schemă finală de sprijin, criterii definitive pentru beneficiari sau sume alocate unor fabrici. Sunt anunțate direcția economică urmărită și pregătirea măsurilor. Companiile interesate vor avea nevoie de regulile concrete înainte de a evalua un eventual avantaj comercial.
Exporturile, parte a planului comercial
Perspectiva livrărilor externe nu este nouă. În ianuarie 2025, Ministerul Energiei explica faptul că exportul unei părți din gazele Neptun Deep intră în logica economică a proiectului. Precizările au fost făcute în contextul informațiilor despre un acord de furnizare către compania germană Uniper.
La acel moment, instituția arăta că fiecare partener, OMV Petrom și Romgaz, răspunde pentru propriile decizii de comercializare, cu respectarea legii și a securității energetice. Informația descrie cadrul comercial prezentat atunci; nu reprezintă o măsurătoare a gazelor deja exportate din acest perimetru.
Ministerul a explicat și că proiectele de asemenea dimensiuni sunt susținute prin contracte încheiate înainte de începerea exploatării. Investiția indicată pentru dezvoltare era de 4 miliarde de euro. Pentru România, miza cuprinde atât folosirea internă a resursei, cât și veniturile rezultate din valorificarea ei.
Ce rămâne de făcut până la producție
Neptun Deep este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, iar componenta industrială anunțată de autorități trebuie deosebită de lucrările efective de extracție. Pornirea producției și apariția unor noi capacități de consum sunt procese diferite, chiar dacă politica energetică încearcă să le apropie.
Până în 2027, punctele de urmărit sunt respectarea calendarului tehnic, conturarea cererii interne și forma legală a măsurilor pregătite. Capacitatea de export nu exclude folosirea gazelor în România, după cum existența resurselor nu înseamnă că toate proiectele industriale necesare sunt deja realizate.
Intrarea în producție este estimată pentru trimestrul al treilea din 2027.
Ministerul urmărește creșterea utilizării industriale a gazelor.
Îngrășămintele și sticla sunt printre domeniile menționate.
Politica pregătită necesită respectarea regulilor concurenței.
Exporturile și consumul intern sunt componente distincte ale valorificării.
