Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pe primele șapte luni ale anului 2026, anunțând o reducere a deficitului bugetar cu aproximativ 37% față de perioada similară a anului precedent. Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei, marcând o creștere de 11,2% în termeni anuali. Cu toate acestea, economiștii atrag atenția că presiunea datoriei publice rămâne ridicată și că performanța bugetară este fragilă.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor
Creșterea veniturilor s-a datorat în principal îmbunătățirii colectării taxelor și contribuțiilor sociale, precum și unor măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Cheltuielile totale au crescut într-un ritm mai lent decât veniturile, ceea ce a permis reducerea deficitului. Investițiile publice au înregistrat o accelerare, ajungând la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni. Cu toate acestea, cheltuielile cu personalul și asistența socială continuă să pună presiune pe buget.
Reducerea deficitului, o imagine doar parțial pozitivă
Deși reducerea de 37% pare impresionantă, ea pleacă de la un nivel foarte ridicat al deficitului din 2025. Deficitul bugetar estimat pentru întregul an 2026 rămâne la aproximativ 6% din PIB, mult peste ținta europeană de 3%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că 2026 este un an de tranziție, în care corecția deficitului este necesară pentru a pregăti terenul pentru 2027. Analiștii susțin că, fără reforme structurale, reducerea deficitului nu este sustenabilă.
Factura datoriei, o povară tot mai grea
Serviciul datoriei publice a consumat o parte semnificativă din veniturile bugetare în primele șapte luni. Costul împrumuturilor noi este tot mai ridicat, pe fondul majorării randamentelor obligațiunilor de stat. Refinanțarea datoriei vechi la costuri mai mari duce la o spirala periculoasă a îndatorării. Economiștii estimează că, în 2027, când dispar veniturile excepționale din PNRR, deficitul ar putea reveni la creștere dacă nu sunt luate măsuri preventive.
Comparație cu obiectivele europene
România se angajase să reducă deficitul structural la 3% din PIB până în 2024, dar acest obiectiv a fost amânat repetat. Comisia Europeană a declanșat procedura de deviație semnificativă, cerând măsuri de corecție. Fără o consolidare fiscală credibilă, riscul de sancțiuni europene și de suspendare a fondurilor structurale este real. Guvernul trebuie să demonstreze că reducerea deficitului din 2026 nu este doar conjuncturală, ci rezultatul unor reforme durabile.
Perspective pentru 2027
Anul 2027 va aduce provocări majore pentru finanțele publice. Dispariția veniturilor excepționale din PNRR, estimate la aproximativ 9 miliarde de euro, va lăsa un gol semnificativ în buget. Ministrul Nazare a indicat că este necesară o strategie fiscală de relaxare a economiei, dar nu de reducere masivă a taxelor. Economiștii recomandă prioritizarea investițiilor productive și eficientizarea cheltuielilor de funcționare. Fără o abordare pragmatică, realizările din 2026 riscă să fie anulate în 2027.
Evoluția cheltuielilor cu asistența socială
O parte semnificativă din reducerea deficitului se datorează și amânării unor majorări salariale și de pensii. Guvernul a amânat indexarea pensiilor și a înghețat salariile din sectorul public pentru a menține sub control cheltuielile. Aceste măsuri au generat proteste din partea sindicatelor, care acuză guvernul de austeritate. Economiștii sunt divizați: unii consideră că măsurile sunt necesare, în timp ce alții avertizează că reducerea consumului public poate îngreuna și mai mult redresarea economică.
Surse: Wall-Street.ro, G4Media.ro, HotNews.ro, Ministerul Finanțelor
