Analiza publicată de agenția de rating Risco pe 7 septembrie 2026 arată că datoriile companiilor românești către stat au ajuns la nivelul record de 77,6 miliarde de lei în trimestrul al doilea al anului. Cifra include obligațiile fiscale neachitate, contribuțiile sociale restante, amenzile și accesoriile aferente. Această evoluție alarmantă reflectă dificultățile tot mai mari ale mediului de afaceri în a-și onora obligațiile către bugetul public.
Evoluția datoriilor
Comparativ cu trimestrul precedent, datoriile firmelor la stat au crescut cu aproximativ 4,2%, o rată de accelerare îngrijorătoare. Tendința ascendentă este confirmată de datele Ministerului Finanțelor, care raportează un număr tot mai mare de firme în insolvență sau cu planuri de eșalonare la plată. Sectoarele cele mai afectate sunt comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare, care concentrează peste 60% din datoriile totale. Firmele mici și mijlocii sunt cele mai vulnerabile, având acces limitat la finanțare și marje de profit comprimate.
Cauzele acumulării de datorii
Principalul factor care a dus la creșterea datoriilor este scăderea puterii de cumpărare și a cererii interne, pe fondul stagflației. Companiile înregistrează venituri mai mici, în timp ce costurile cu materiile prime, energia și forța de muncă cresc. Băncile comerciale au devenit mai prudente în acordarea de credite, lăsând firmele fără lichidități pentru plata obligațiilor curente. În plus, birocrația și instabilitatea legislativă îngreunează demersurile companiilor pentru obținerea de eșalonări sau restructurări de datorii.
Riscul pentru bugetul public
Datoriile neîncasate reprezintă o pierdere semnificativă pentru veniturile bugetare. Ministerul Finanțelor estimează că doar o fracțiune din această sumă va fi recuperată în următorii ani, restul reprezentând pierderi definitive sau accesorii care se acumulează. Această situație agravează deficitul bugetar și crește presiunea pe finanțarea publică. Statul se vede obligat să se împrumute tot mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de neplata obligațiilor de către companii.
Măsurile autorităților
Fiscul a intensificat acțiunile de control și executare silită, dar capacitatea de colectare rămâne limitată de resursele umane și procedurale. Programul de eșalonare la plată a fost extins, însă cererile depășesc posibilitățile de aprobare rapidă. Ministerul Finanțelor lucrează la o nouă legislație privind insolvența, care să permită restructurarea mai rapidă a firmelor viabile și lichidarea celor non-viabile. Criticii susțin că aceste măsuri sunt tardive și insuficiente pentru ameliorarea situației.
Impactul asupra economiei
Acumularea de datorii la stat are efecte de multiplicare negative asupra economiei. Companiile cu datorii mari sunt excluse de la licitațiile publice, își reduc activitatea și disponibilizează personal. Lanțurile de aprovizionare sunt perturbate, iar furnizorii privați suferă la rândul lor de întârzieri la plată. Fără o soluție rapidă, riscul unui val de falimente masive în a doua jumătate a anului 2026 este real și amenință stabilitatea macroeconomică.
Efectele asupra furnizorilor și lanțului de aprovizionare
Datoriile firmelor la stat au efecte de propagare în întregul lanț economic. Furnizorii companiilor cu datorii mari suferă și ei de întârzieri la plată, deoarece clienții lor nu își pot onora obligațiile. Acest efect de domino duce la o îngustare a creditului comercial și la o scădere a încrederii între partenerii de afaceri. Băncile comerciale, la rândul lor, devin mai prudente în acordarea de credite, temându-se de un val de neplăți. În aceste condiții, economia riscă să intre într-un cerc vicios al contracției.
Surse: Bursa.ro, Risco, Agerpres.ro, ZF.ro
