Clasamentul industriilor după nivelul salariilor medii nete a suferit o schimbare majoră în 2026, potrivit datelor publicate de Ziarul Financiar pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică. Pentru prima dată în ultimii ani, extracția de petrol și gaze naturale a urcat pe primul loc, depășind sectorul IT, care domina topul în anii precedenți.
Noul lider: extracția de petrol și gaze
Sectorul extracției de petrol și gaze naturale a înregistrat un salariu mediu net de 15.400 de lei în aprilie 2026, o creștere semnificativă față de anul anterior. Boom-ul energetic global, combinat cu investițiile majore în Marea Neagră, au dus la crearea unor locuri de muncă bine plătite și la creșterea salariilor existente. Companiile din domeniu caută specialiști în inginerie petrolieră, geologie și management de proiect, oferind pachete salariale competitive pentru a-i atrage și a-i reține.
IT-ul, pe locul al doilea
Sectorul IT a coborât pe locul al doilea în clasament, cu un salariu mediu net de 14.249 de lei în aprilie 2026, în creștere cu 8,6% față de aceeași lună a anului precedent. Deși rămâne unul dintre cele mai bine plătite domenii, avansul salarial a fost mai temperat comparativ cu anii precedenți. Globalizarea muncii și competiția cu piețele mai ieftine au temperat parțial presiunea salarială. Cu toate acestea, specialiștii în inteligență artificială și securitate cibernetică continuă să comande salarii de top.
Alte industrii în top
Pe locurile următoare se situează industria farmaceutică, cu salarii medii de peste 12.000 de lei, și sectorul financiar-bancar, cu aproximativ 11.500 de lei. Industria auto și cea aeronautică au, de asemenea, salarii competitive, susținute de investițiile străine directe. La polul opus, agricultura, hotelurile și restaurantele rămân în coada clasamentului, cu salarii medii nete sub 4.000 de lei.
Disparitățile salariale și efectele lor
Discrepanța dintre cele mai bine și cel mai slab plătite sectoare depășește acum patru ori, o diferență care crește inegalitatea socială. Angajații din sectoarele cu salarii mici resimt cel mai puternic efectele inflației, întrucât veniturile lor nu acoperă creșterea prețurilor. Migrația forței de muncă către sectoarele bine plătite accentuează deficitul de personal în domenii esențiale, precum sănătatea și educația.
Perspective
Analiștii de piața muncii estimează că sectorul energetic își va menține poziția de lider în următorii ani, pe fondul investițiilor în Marea Neagră și al tranziției energetice. IT-ul va continua să crească, dar probabil la un ritm mai moderat. Salariul minim brut pe economie a crescut în 2026, ceea ce a contribuit la reducerea parțială a disparităților. Cu toate acestea, decalajele structurale rămân o provocare majoră pentru dezvoltarea economică echilibrată.
Efectele migrației forței de muncă
Disparitățile salariale tot mai mari stimulează migrația internă și externă a forței de muncă. Angajații tineri și calificați părăsesc sectoarele cu salarii mici pentru a se orienta către IT, energie sau financiar-bancar. Această migrație creează penurii acute în domenii esențiale precum sănătatea, educația și administrația publică. În același timp, emigrația către țările occidentale continuă să fie un fenomen masiv, mai ales în rândul specialiștilor. Fără o politică salarială coerentă, România riscă să piardă și mai mult capital uman.
Evoluția salariului minim și efectele sale
Salariul minim brut pe economie a crescut în 2026 la 3.700 de lei, o majorare care a avut efecte contradictorii. Pe de o parte, a îmbunătățit veniturile celor mai săraci angajați și a redus parțial disparitățile. Pe de altă parte, a crescut costurile pentru companii, în special pentru cele mici și mijlocii. Unii angajatori au reacționat prin reducerea numărului de angajați sau prin trecerea la muncă la negru. Dezbaterile privind nivelul optim al salariului minim continuă, economistul fiind divizați între cei care susțin creșterea și cei care avertizează asupra riscului de șomaj.
Surse: ZF.ro, INS.ro, PwC România
