Banca Națională a României a publicat luni, 7 septembrie 2026, un raport în care și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026. Noua estimare, de 5,5%, vine după o primă revizuire de la 3,9% la 5,5% și reflectă presiunile inflationiste persistente care afectează economia. Revenirea inflației în intervalul țintit de BNR este anticipată abia în ultimul trimestru din 2027.
Cauzele revizuirii
Principalii factori care au determinat revizuirea prognozei sunt costurile ridicate cu energia, evoluția cursului de schimb leu-euro și presiunile de costuri din lanțul de aprovizionare. Prețurile la utilități au rămas la niveluri ridicate, în ciuda măsurilor de compensare adoptate de guvern. De asemenea, salariile din sectorul public au crescut mai mult decât productivitatea, alimentând inflația de costuri. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că presiunile inflationiste s-au amplificat în ultimele luni.
Evoluția inflației în 2026
În prima parte a anului, inflația a atins valori de două cifre, determinată de efectele de bază și de schimbările fiscale. Chiar și după începerea descreșterii, ritmul de temperare a prețurilor a fost mult mai lent decât anticipat inițial. Analiștii CFA România estimează o inflație medie de 7,18% pentru septembrie 2026, semnificativ peste ținta BNR de 2,5% plus/minus un punct procentual. Această discrepanță persistentă pune sub semnul întrebării credibilitatea băncii centrale.
Implicații pentru politica monetară
Revizuirea prognozei complică deciziile de politică monetară ale BNR. Deși economia stagnează, banca centrală nu poate reduce agresiv dobânda cheie fără a risca o nouă accelerare a inflației. În ședința recentă, BNR a menținut dobânda cheie la niveluri restrictive, semnalând că prioritatea rămâne ancorarea așteptărilor inflationiste. Economiștii anticipă că primele reduceri semnificative ale dobânzii cheie vor avea loc abia în 2027.
Impactul asupra populației
Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, afectând în special categoriile vulnerabile. Prețurile la alimente de bază, utilități și transporturi au crescut cu mult peste ritmul general al inflației. Românii resimt din ce în ce mai mult presiunea prețurilor, reducând consumul la strictul necesar. Specialiștii în politici sociale cer măsuri direcționate pentru protejarea celor mai săraci, fără a alimenta însă inflația generală.
Perspective pe termen lung
Revenirea inflației în ținta BNR este anticipată abia în trimestrul patru din 2027, ceea ce înseamnă că presiunile vor persista cel puțin încă un an. BNR a identificat riscuri suplimentare la adresa acestei prognoze, inclusiv evoluția prețurilor la energie și situația fiscală. Fără o consolidare bugetară credibilă, ancorarea așteptărilor inflationiste va rămâne fragilă. Economiștii avertizează că o inflație persistentă poate duce la instabilitate macroeconomică și la pierderea încrederii investitorilor.
Impactul asupra creditării și a pieței imobiliare
Inflația ridicată și dobânzile restrictive au afectat puternic piața creditului. Numărul de credite noi acordate populației a scăzut cu aproximativ 15% în prima jumătate a anului. Piața imobiliară resimte și ea efectele: tranzacțiile cu locuințe au înregistrat o scădere de două cifre, iar prețurile au stagnat sau au scăzut ușor în marile orașe. Dezvoltatorii imobiliari amână noile proiecte, așteptând o stabilizare a condițiilor de piață. Această încetinire a creditării poate îngreuna și mai mult redresarea economică.
Politica fiscală și presiunile inflationiste
Deciziile fiscale ale guvernului au contribuit în mod semnificativ la presiunile inflationiste. Majorările de salarii în sectorul public și creșterea pensiilor, deși necesare din punct de vedere social, au alimentat cererea agregată într-un moment în care economia nu putea să răspundă. De asemenea, amânarea unor măsuri de eficientizare a cheltuielilor a dus la un deficit bugetar ridicat, finanțat prin emisiune monetară. BNR a avertizat repetat că politica fiscală expansionistă subminează eforturile de ancorare a inflației. Fără o coordonare mai bună între politica fiscală și cea monetară, inflația va rămâne greu de controlat.
Surse: Digi24.ro, BNR.ro, CFA România, HotNews.ro
