Cursul de schimb leu-euro rămâne unul dintre cei mai urmăriți indicatori macroeconomici din România. La începutul lunii septembrie 2026, moneda națională s-a depreciat ușor față de euro, amplificând presiunile inflationiste. Banca Națională a României a avertizat că riscurile pentru curs rămân ridicate, pe fondul incertitudinii politice și al deteriorării fundamentelor economice.
Evoluția recentă a cursului
În primele șase luni ale anului 2026, leul a pierdut aproximativ 2,5% din valoare față de euro, o depreciere moderată, dar îngrijorătoare în contextul inflației ridicate. BNR a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea, folosind rezervele sale valutare. Rezervele internaționale ale băncii centrale au crescut în august, ajutate de prima tranșă din programul SAFE, de 2,5 miliarde de euro. Această creștere oferă un buffer suplimentar pentru intervenții viitoare.
Factorii care presară leul
Principalii factori care determină evoluția cursului sunt deficitul de cont curent, situația fiscală și diferențialele de dobândă față de zona euro. Deficitul de cont curent al României rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, finanțat prin împrumuturi externe. Situația fiscală precară, cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, reduce încrederea investitorilor străini. În plus, Banca Centrală Europeană a început să reducă dobânda de politică monetară, comprimând diferențialul față de dobânda BNR.
Impactul asupra inflației și economiei
O depreciere a leului duce la scumpirea importurilor, în special a energiei și a alimentelor, alimentând inflația. BNR estimează că fiecare depreciere de 1% a leului adaugă aproximativ 0,2-0,3 puncte procentuale la inflație. Companiile exportatoare beneficiază de un leu mai slab, dar cele dependente de importuri resimt creșterea costurilor. Populația, în special cea cu venituri mici, este cea mai afectată de scumpiri.
Măsurile BNR
Banca Națională a adoptat o poziție de echilibru, permițând o depreciere graduală, dar intervenind împotriva volatilității excesive. Dobânda cheie rămâne la un nivel care susține leul, dar economia are nevoie de relaxare monetară. BNR folosește și instrumente de comunicare pentru a ancor așteptările pieței. Intervențiile directe pe piața valutară sunt limitate, pentru a nu eroda excesiv rezervele.
Perspective
Pentru următoarele luni, analiștii anticipează o volatilitate crescută a cursului, în funcție de evoluția politică internă și de deciziile BNR. Formarea unui guvern stabil ar putea reduce presiunea asupra leului, întrucât ar crește încrederea investitorilor. În schimb, o prelungire a crizei politice ar putea duce la o depreciere accelerată. Fără o consolidare fiscală, leul rămâne vulnerabil la șocuri externe.
Evoluția altor monede din regiune
În paralel cu leul, alte monede din Europa Centrală și de Est au înregistrat evoluții similare. Zlotul polonez și coroana cehă s-au depreciat ușor față de euro, pe fondul tendințelor regionale. Forintul maghiar a fost mai volatil, reflectând incertitudinea politică internă. Băncile centrale din regiune au adoptat poziții similare cu BNR, menținând dobânzile restrictive pentru a combate inflația. În acest context regional, deprecierea leului nu este un caz izolat, ci parte a unui trend mai larg.
Importanța rezervelor valutare
Rezervele internaționale ale BNR reprezintă un factor critic de stabilitate în gestionarea cursului de schimb. La finalul lunii august 2026, rezervele au crescut datorită intrării primei tranșe din programul SAFE, de 2,5 miliarde de euro. Acest nivel oferă BNR suficient spațiu de manevră pentru a interveni împotriva speculațiilor și a volatilității excesive. Istoric, BNR a folosit rezervele pentru a proteja leul în perioade de criză, cum a fost cea din 2008. Menținerea unui nivel confortabil al rezervelor este esențială pentru încrederea pieței.
Impactul asupra companiilor exportatoare
Deși deprecierea leului este îngrijorătoare pentru populație, companiile exportatoare beneficiază de un avantaj competitiv. Firmele din sectorul auto și al componentelor auto raportează comenzi suplimentare datorită prețurilor mai mici exprimate în euro. Cu toate acestea, aceste companii importă și materii prime, ceea ce limitează câștigul net. Balanța efectelor depinde de gradul de integrare verticală al fiecărei firme.
Surse: Digi24.ro, BNR.ro, ZF.ro, ING Bank
