sursa foto:  stirileprotv.ro

Cristoiu: ‘România are un Jupân. Se numește Klaus Iohannis. La un moment dat nu vom mai ști cine e președintele și cine e premierul’

Jurnalistul și Publicistul Ion Cristoiu a afirmat că: ”La un moment dat nu vom mai ști cine e președintele și cine e premierul. Vom ști însă sigur că România are un Jupîn. Se numește Klaus Iohannis”.

 

”Pe site-ul Administrației Prezidențiale, la capitolul Agenda președintelui, cea care dă seamă de faptele lui Klaus Iohannis pe parcursul unei zile, scrie în dreptul orei 12, luni, 21 septembrie 2020:

„Participare la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară «Gara de Nord – Aeroportul Internațional Henri Coandă»”.

Lectura site-urilor de luni lămurește prin convocarea de amănunte acțiunea prezidențială atît de lapidar prezentată oficial.
Pe 12 decembrie 2020, în principiu (în România postdecembristă nimic nu merge ca ceasul nici măcar ceasurile), urmează să se dea în folosință calea ferată Gara de Nord – Aeroportul Otopeni.

Așa cum am mai scris de atîtea ori, România e una dintre țările așa zis europene care nu beneficiază de o cale ferată între Aeroportul internațional și principala gară a capitalei. Decizia de construire a unei linii n-a avut drept resort preocuparea față drepturile cetățenilor, ci impunerea de către Federația Europeană de Fotbal drept condiție pentru găzduirea unor meciuri de la EURO 2020 care se vor disputa pe teritoriul țării noastre.

Linia trebuia dată în folosință cu prilejul campionatului EURO 2020, drept una dintre condițiile puse României pentru a găzdui o etapă a întrecerii. Firește că ea n-a fost gata înainte de începerea campionatului. Spre norocul nostru (Nu patetiza teatral Ion Caramitru în 22 decembrie 1989 – Dumnezeu și-a întors fața către români?!) din cauza Pandemiei campionatul nu s-a mai ținut. Dacă se ținea, ziariștii străini prezenți la București s-ar fi amuzat dînd peste o cale ferată care se întrerupea la un moment dat, călătorii fiind obligați să se suie cu bagaje cu tot fie în tren din autobuz în drum spre Gara de Nord, fie din tren în autobuz spre Otopeni.

Cu chiu cu vai s-a ajuns în faza de testare și nu de dare în folosință a traseului feroviar redus însă la o singură linie. Pe scurt, luni, 21 septembrie 2020 a avut loc o testare a unei căi ferate. Într-alte țări ale lumii la testare participă de la nivele înalte cel mult ministrul

Transportului. În cazul căii ferate se impunea un asemenea nivel de prezență și din alte motive:

Darea în folosință pentru public e programată să aibă loc abia peste trei luni, repet, dacă lucrările vor merge strună. Alte țări au construit lîngă aeroporturi o veritabilă infrastructură feroviară. La noi, pe lîngă Aeroportul internațional Otopeni trece o singură cale ferată și aceea redusă la o singură linie.

Cu toate acestea simpla operațiune tehnică a fost transformată de Klaus Iohannis într-o sărbătoare națională. O poză de pe site-ul administrației prezidențiale îl surprinde pe președinte în ipostaza fericită a călătorului al cărui tren pleacă din gară. Ca orice asemenea călător, Klaus Iohannis face cu mîna celor care se uită la el de pe peron în timp ce vagonul trece lin pe lîngă ei. La Otopeni, Înalții Călători au descins din tren și în loc să meargă la îmbarcarea în avion au pus de o sindrofie cu discursuri.

Presa, chiar și cea anti PSD, a primit cu ironie această nouă dare huța a președintelui cu un mijloc de transport în comun, după momentul inaugurării liniei de metrou din Drumul Taberei.

Eu însă, atent cum mi-am propus să fiu la manevrele electorale ale momentului, mi-am amintit că datul cu trenul e a treia festivitate din ultima vreme la care participă Klaus Iohannis. Pe 15 septembrie 2020 a fost prezent la inaugurarea primului tronson, din trei, al magistralei de metrou M5 (Eroilor – Drumul Taberei). Pe 18 septembrie 2020 a participat la inaugurarea tronsonului Iernut – Chețani de18 kilometri din Autostrada Transilvania, parte a autostrăzii A3.

Ce unește cele trei lucrări?

Au început cu ani în urmă și au stîrnit dezamăgirea românilor prin incredibilele întîrzieri. Lucrările la magistrală au început în vara lui 2011. Primele lucrări la tronson au început în mai 2016. La calea ferată lucrările au debutat în septembrie 2019. Întîrzierea dării în folosință a adîncit sentimentul românilor că totul se tărăgănează în România în materie de construcții mărețe.

Cele trei festivități au ținut să dea un semnal electoral puternic:

Partidul Meu, ajuns la Guvernare, încheie ceea ce guvernele anterioare au tărăgănat în chip revoltător. Această tărăgănare a fost subliniată cu insistență de Klaus Iohannis în discursurile ținute cu prilejul inaugurărilor. Despre lucrările la Metrou el a zis:

„Este o mare realizare, trebuie să recunoaștem acest lucru, este cert, după Revoluție, cea mai mare realizare de acest tip, de tip metrou, din România.
Sigur, nu a fost ușor pînă aici și această linie risca să devină așa, un fel de legendă, o legendă a amînărilor, dar, iată, a venit un guvern hotărît, care a dorit să dovedească că și astfel de lucrări pot fi finalizate cu succes. Și iată că se inaugurează.”

La călătoria test, președintele a ținut să reamintească:

„Trebuie să recunoaştem că bani europeni am avut şi pînă acum, doar voinţă politică pînă acum a fost puţină. Dacă ne gîndim doar că din 2016 până în 2019 s-a realizat din această linie 11% şi în nici un an, de cînd a venit guvernul liberal, s-a realizat practic tot restul, linia este ca şi finalizată, putem să ne dăm seama cam care este voinţa politică şi putinţa politică.”

Primul semnal electoral dibuit aici:
Guvernul Meu demonstrează în chip strălucit că lucrările tărăgănate de guvernele anterioare pot fi încheiate cu succes. Dacă există, firește, hotîrîre.

Al doilea semnal electoral se desprinde din discursul de la inaugurarea tronsonului :

„Vă amintiți poate unii dintre dumneavoastră că acum cîteva luni de zile, împreună cu Guvernul Orban, am lansat Planul de Relansare pentru Economia României. Un punct extrem de important, poate cel mai greu punct din acel plan, este infrastructura mare. Aici este nevoie de foarte multă implicare și aici am eu așteptări foarte mari de la Guvern și de la constructori, să facem pași importanți.”

Și la testare președintele a ținut să evidențieze că e vorba de concretizare Programului electoral al PNL:

„Iată că Planul de Relansare Economică pe care l-am elaborat împreună cu Guvernul Orban începe să-și arate și partea practică.
Pentru a sublinia importanța dezvoltării infrastructurii feroviare, am participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată, construită, atenție, nu din `89 încoace, din `84 încoace, cum ne-a spus domnul ministru.”

La testarea liniei ferate Klaus Iohannis a ținut să semnifice participarea sa la cele trei inaugurări. Ea exprimă ambiția sa de a dezvolta o infrastructură a României:

„Nu întîmplător am participat în ultimele zile la Metrou, la autostradă, şi, iată, acum, la testarea acestei noi căi ferate. Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundaţia pe care se clădeşte planul de relansare economică.

România are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică, şi pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport avem o şansă enormă acum, în anii care urmează, cînd putem să folosim banii europeni care ne sunt puşi la dispoziţie.”

Din punct de vedere constituțional astfel de festivități sînt organizate de Guvern. Președintele participă la ele ca invitat al premierului. Numai că precizarea La invitația premierului Ludovic Orban lipsește din toate comunicatele administrației prezidențiale în care se anunță participarea. În discursurile sale Ludovic Orban nu amintește o clipă că președintele participă la invitația sa. Klaus Iohannis nu se referă nici el în discursurile sale la o participare în urma unei invitații venite de la premier.

Deși președinte, Klaus Iohannis își asumă îndatoriri de ministru al Transporturilor:
Terminarea unor lucrări de infrastructură și începerea altora.

Nu întîmplător la festivitatea de inaugurare a capătului de autostradă Klaus Iohannis:

„Nu am venit aici pentru festivisme şi nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ţinem de termene şi să avansăm mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment este un punct intermediar, fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România.”

Klaus Iohannis participă la aceste solemnități pentru a semnifica adevărul că toate aceste construcții nu sînt ale PNL, ci ale lui, Klaus Iohannis. Linia despărțitoare dintre premier și președinte se șterge pe zi ce trece. La un moment dat nu vom mai ști cine e președintele și cine e premierul. Vom ști însă sigur că România are un Jupîn. Se numește Klaus Iohannis”, conform cristoiublog.ro.

Citește și:

Video. Un ministru din Guvernul Orban a fost prins cu minciuna! A declarat că nu are contracte cu statul, deși în SEAP apare altceva

Contract ‘bombă’ de 45 milioane de euro. Nume grele implicate în cursa pentru bani

Audio. Înregistrări-bombă: Șantaj, mită și trafic de influență în PNL

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare