Leul se depreciază până la un nou minim istoric
Moneda națională a înregistrat miercuri, 7 octombrie 2026, cea mai slabă evoluție din istorie în raport cu euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Cursul de referință a fost stabilit la 5,3527 lei pentru un euro, în creștere cu 2,21 bani față de cotația anterioară. Această depreciere de 0,41 procente semnalează o presiune susținută pe piața valutară internă, într-un context marcat de incertitudine politică și de îngrijorări privind sustenabilitatea fiscală. Analiștii notează că nivelul atins depășește orice prag istoric anterior și deschide o perioadă de volatilitate accentuată pentru leu.
Cursul euro/leu, sub presiune maximă
Euro a dominat sesiunea interbancară, iar cotația de 5,3527 lei reflectă nu doar tendințele regionale, ci și factori interni specifici. Randamentele obligațiunilor suverane românești au urcat ușor, indicând o primă de risc mai mare cerută de investitori. Deși bursa de la București a reacționat pozitiv la desemnarea noului prim-ministru, moneda națională nu a beneficiat de același impuls. Intervențiile Băncii Naționale par să fi fost mai moderate, permițând un ajustament natural al cursului. Un euro atât de puternic crește costul creditelor în valută și poate influența decisiv ratele la bănci pentru debitorii cu împrumuturi indexate în moneda europeană.
Dolarul american și lira sterlină, evoluții divergente
Dolarul american a fost cotat la 4,7616 lei, în avans cu 0,47 bani, respectiv o creștere de 0,10 procente față de ziua precedentă. Lira sterlină a urcat la 6,3036 lei, marcată de un plus de 1,42 bani, adică 0,23 procente. Ambele monede reflectă tendințele de pe piețele internaționale, unde dolarul rămâne ancorat de așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale. Lira sterlină, pe de altă parte, primește suport din datele economice britanice peste așteptări. Pentru economia românească, avansul acestor monede majore înseamnă importuri mai scumpe și presiune inflaționistă suplimentară pe termen mediu.
Francul elvețian și monedele nordice
Francul elvețian a închiat la 5,7285 lei, în scădere cu 0,73 bani, respectiv minus 0,13 procente. Această ușoară corecție vine după o perioadă de apreciere constantă. Coroana suedeză a ajuns la 0,4755 lei, plus 1,5 bani, o creștere de 0,32 procente, în timp ce coroana norvegiană s-a cotat la 0,4963 lei, în avans cu 0,8 bani, adică 0,16 procente. Dolarul canadian a marcat 3,3365 lei, în scădere cu 0,23 bani, minus 0,07 procente. Monedele scandinave și dolarul canadian reflectă dinamica materiilor prime și a piețelor energetice, elemente esențiale pentru comerțul exterior al României.
Evoluții în Europa Centrală și de Est
Forintul maghiar s-a cotat la 1,4650 lei pentru 100 unități, în creștere cu 0,28 bani, respectiv 0,19 procente. Zlotul polonez a ajuns la 1,2250 lei, plus 0,87 bani, o apreciere de 0,72 procente. Lira turcească a fost stabilită la 0,0968 lei, în urcare cu 0,01 bani, adică 0,10 procente. Yenul japonez a marcat 3,0096 lei pentru 100 unități, plus 2,3 bani, o creștere de 0,08 procente. Aceste evoluții arată că regiunea este supusă unor mișcări diferite, Polonia și Ungaria beneficiind de o anumită stabilitate, în timp ce Turcia și Japonia rămân sub influența politicilor monetare neconvenționale.
Context macroeconomic și perspective pentru leu
Menținerea ratingului de țară de către S&P la nivel investment grade și scăderea costurilor de finanțare reduc parțial prima de risc a României. Cu toate acestea, incertitudinea politică și fiscală continuă să cântărească asupra monedei naționale. Analiștii anticipează că EUR/RON va rămâne peste nivelul de 5,35 în următoarele zile, cu riscuri orientate spre slăbirea leului. Volatilitatea va fi ridicată, iar posibilele intervenții ale BNR ar putea tempera doar temporar deprecierea. Pentru mediul de afaceri și populație, un curs stabil peste 5,30 lei pentru un euro înseamnă costuri mai mari la importuri, energie și servicii externe.
Cum se traduc cursurile în economia reală
Un euro la 5,3527 lei afectează direct ratele la creditele în valută, prețurile la carburanți și costul materiilor prime importate. Companiile cu datorii în euro vor resimți o creștere a serviciului datoriei, iar produsele importate din zona euro vor deveni mai scumpe pe rafturile românești. Pe de altă parte, exportatorii români către Uniunea Europeană ar putea beneficia de un avantaj competitiv, veniturile lor în euro convertindu-se la un curs favorabil. Pentru turiști, călătoriile în țările din zona euro vor fi mai costisitoare, în timp ce românii care primesc remitențe în euro vor câștiga la conversie. Rămâne de văzut dacă BNR va adopta o linie mai fermă de intervenție sau va lăsa piața să se ajusteze organic în perioada următoare.
