Banca Națională a României a cheltuit peste 3,5 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026 pentru a menține cursul de schimb leu-euro într-o bandă stabilă. Intervențiile masive au fost necesare în contextul turbulențelor politice interne, care au pus presiune semnificativă asupra monedei naționale. Deși rezervele valutare ale țării s-au redus cu 1,57 miliarde de euro, acestea se mențin la un nivel record, oferind o pernă de siguranță considerabilă.
BNR a cheltuit peste 3,5 miliarde de euro pentru stabilitate
Datele publicate de instituțiile financiare arată că BNR a cheltuit peste 3,5 miliarde de euro ca să mențină cursul valutar după ce a început circul politic. Rezervele țării se mențin totuși la un nivel record. În primele șapte luni din 2026, rezerva valutară a BNR s-a redus de la 64,8 miliarde de euro la 63,23 miliarde de euro, o scădere de 1,57 miliarde de euro. Această diminuare reflectă vânzările de valută pe piața interbancară pentru a tempera deprecierea leului.
Euro a crescut cu 3,5% față de leu începând cu data de 28 aprilie 2026, moment anterior acutizării crizei politice interne. La acea dată, BNR anunța un curs de referință de 5,0937 lei pentru un euro. Presiunile s-au intensificat pe fondul incertitudinii legislative și a discuțiilor privind moțiunea de cenzură, determinând banca centrală să intervină repetat pe piața valutară.
Cum funcționează intervențiile BNR pe piața valutară
Banca Națională intervine pe piața valutară prin vânzarea de euro din rezervele sale, ceea ce crește oferta de valută și stabilizează cursul de schimb. Aceste operațiuni sunt derulate prin intermediul unor bănci comerciale selectate și au loc atât pe piața spot, cât și pe piața forward. Volumul de 3,5 miliarde de euro reprezintă una dintre cele mai mari serii de intervenții din istoria recentă a BNR.
Intervențiile sunt instrumente legitime de politică monetară, dar utilizate pe termen lung pot eroda rezervele și pot crea dependență. BNR trebuie să echilibreze obiectivul de stabilitate valutară cu necesitatea menținerii unui nivel confortabil de rezerve. O rezervă valutară solidă este esențială pentru capacitatea țării de a face față șocurilor externe, cum ar fi o criză energetică sau o încetinire a economiei zonei euro.
Impactul crizei politice asupra cursului
Criza politică internă a generat o ieșire semnificativă de capital și o creștere a cererii de valută. Investitorii străini și companiile multinaționale au adoptat o atitudine de așteptare, reducând expunerea pe leu. Pe piața interbancară, cererea de euro a depășit oferta în mai multe rânduri, ceea ce a forȟat BNR să vândă valută pentru a evita o depreciere necontrolată.
Analiștii financiari estimează că, fără intervenția BNR, leul s-ar fi depreciat cu cel puțin 5-7% în raport cu euro. O astfel de depreciere ar fi majorat costurile de import, ar fi alimentat inflația și ar fi crescut povara datoriilor denominate în valută. Impactul asupra economiei reale ar fi fost semnificativ, în special asupra companiilor care importă materii prime și asupra populației cu credite în euro.
Rezervele valutare rămân la un nivel record
Deși rezerva valutară s-a redus cu 1,57 miliarde de euro, nivelul de 63,23 miliarde de euro rămâne unul dintre cele mai mari din istoria României. Acest nivel acoperă de peste șase ori importurile lunare de bunuri și servicii și depășește semnificativ obligațiile externe pe termen scurt ale țării. BNR dispune, astfel, de suficient spațiu de manevră pentru a continua intervențiile, dacă va fi necesar.
Rezervele sunt compuse în principal din euro, dolari americani și aur. BNR diversifică permanent structura activelor pentru a reduce riscul de concentrare. O parte din rezerve este plasată în titluri de stat ale unor țări cu rating ridicat, generând un venit modest, dar sigur. Costul oportunitate al menținerii unor rezerve atât de mari este discutat periodic, dar consensul este că siguranța prevalează asupra rentabilității.
Perspectiva cursului valutar în următoarele luni
Evoluția cursului leu-euro în a doua jumătate a anului 2026 depinde de mai mulți factori. Stabilizarea scenei politice interne ar reduce presiunea asupra leului și ar putea permite BNR să reducă ritmul intervențiilor. Pe de altă parte, deciziile Băncii Centrale Europene privind dobânzile și evoluția deficitului contului curent al României vor continua să influențeze dinamica monedei naționale.
Economiștii anticipează o volatilitate ridicată până la finalul anului, cu posibile deprecieri moderate ale leului dacă presiunile politice și fiscale persistă. BNR a semnalat că va continua să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a asigura stabilitatea prețurilor și a cursului de schimb. Capacitatea băncii centrale de a interveni eficient rămâne un pilon al încrederii în economia românească.
Surse: Economica.net, Iasilive.ro, Financiarul.ro
