Curtea de Justiție a Uniunii Europene se pronunță asupra cotelor obligatorii de refugiați. Litigiu inițiat de Ungaria și Slovacia

Justiţia europeană decide în această săptămână cu privire la sistemul de distribuire a solicitanţilor de azil între statele membre ale Uniunii Europene, care nu a fost acceptat niciodată de unele state membre şi a devenit un simbol al divizării Europei în faţa crizei migraţioniste, notează luni AFP, citată de Agerpres.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) va trebui să se pronunţe miercuri în litigiul iniţiat de Ungaria şi Slovacia, care contestă legalitatea planului lansat în septembrie 2015 de Bruxelles pentru a ajuta Grecia şi Italia, supuse unei presiuni imense din partea valului mare de refugiaţi care fug de conflictele şi sărăcia din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, transmite luni AFP.

Într-o opinie recentă, avocatul general al CJUE a propus respingerea argumentelor exprimate de Budapesta şi Bratislava contra deciziilor 'ilegale', care în opinia lor le impun să primească cetăţeni străini, în majoritate de religie musulmană, pe care societăţile ungară şi slovacă nu au capacitatea de a-i integra.

Vezi și  Dacia pregătește o surpriză pentru 2018! Cum va arăta noul model care va costa doar 3 500 de euro

Până la 31 august, mai puţin de 28.000 de solicitanţi de azil fuseseră transferaţi din Grecia şi Italia către celelalte state membre, în condiţiile în care obiectivul iniţial era de repartizarea a 160.000 de persoane.

În faţa valului fără precedent de migranţi ajunşi în Italia şi Grecia în 2015, europenii au convenit o derogare, pentru doi ani, de la regula conform căreia responsabilitatea soluţionării cererii de azil îi revine primei ţări membre a UE în care solicitantul a intrat.

Ungaria şi Slovacia fac parte din ţările care au votat contra cotelor obligatorii, la fel ca Republica Cehă şi România, dar ele au fost puse în minoritate de către alte state membre ale UE.

Conform planului, Ungaria avea obligaţia de a primi, într-o primă fază, 1.300 persoane (peste 2.300 la final) şi Slovacia circa 800 (peste 1.400 la final), însă până la 31 august Ungaria nu primise niciun solicitant de azil relocat, iar Slovacia doar 16.

După mai multe notificări, care s-au dovedit ineficiente, în luna iunie Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement (încălcare a dreptului comunitar) contra Budapestei, Varşoviei şi Pragăi. Slovacia nu a fost vizată în acest stadiu.

Până la finalul lunii august, doar 19.216 de persoane fuseseră relocate din Grecia şi 8.212 din Italia către alte ţări membre. Potrivit executivului UE, la finalul lui iulie în Grecia se mai aflau numai 5.000 de persoane eligibile pentru relocare, iar în Italia câteva mii.