Datoria publică a României a depășit pragul psihologic de o mie două sute de miliarde de lei, ajungând la 1.205 miliarde, conform datelor publicate recent de Ministerul Finanțelor. Cifra, îngrijorătoare prin amploarea sa, reprezintă echivalentul a peste șaizeci la sută din produsul intern brut al țării. Deputatul Adrian Câciu, fost ministru al finanțelor, a avertizat că presiunea pe deficit este tot mai mare și că generațiile viitoare vor fi nevoite să suporte povara acestor împrumuturi.
În contextul întregii Europe, o astfel de datorie nu este neapărat excepțională, dar viteza cu care aceasta a crescut în ultimii ani este alarmantă. De la aproximativ treizeci ȕi cinci la sută din PIB în 2019, datoria publică s-a dublat aproape, alimentată de pandemie, de criza energetică și de cheltuielile bugetare tot mai mari. În 2026, guvernul continuă să se împrumute pentru a acoperi deficitul și pentru a plăti salarii și pensii, în loc să reducă cheltuielile sau să crească eficient colectarea taxelor.
Pe ce se duc banii împrumutați
O parte semnificativă din împrumuturi merge către cheltuieli curente, nu către investiții. Salariile bugetarilor, pensiile, asistența socială și subvențiile consumă aproximativ optzeci la sută din veniturile bugetare. Investițiile în infrastructură, școli și spitale rămân subfinanțate, iar fondurile europene sunt absorbite cu întârzieri. În aceste condiții, statul se împrumută nu pentru a construi, ci pentru a supraviețui de la o lună la alta.
Un alt canal de cheltuială este plătitul dobânzii la datoria veche. În 2026, serviciul datoriei publice a depășit cincizeci de miliarde de lei anual, bani care ar fi putut fi folosiți pentru educație sau sănătate. Cu fiecare împrumut nou, dobânda crește, iar ciclul de dependență financiară se întărește. Economiștii numesc acest fenomen „efectul de bulgăre de zăpadă”, în care datoria se autoalimentează.
De ce nu se poate reduce deficitul
Reducerea deficitului ar înseamnă tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, ambele fiind măsuri extrem de nepopulare. În an electoral, niciun guvern nu îndrăznește să reducă pensii sau salarii. Creșterea taxelor este la fel de periculoasă politic, deoarece afectează mediul de afaceri și poate duce la încetinirea creșterii economice. Așa că soluția preferată rămâne împrumutul, o strategie pe termen scurt care agravează problema pe termen lung.
Adrian Câciu a subliniat că, fără absorbția accelerată a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, România riscă un deficit de peste șase virgulă două la sută în 2026, mult peste ținta de trei la sută impusă de regulile europene. Acest deficit ridicat ar putea declanșa procedura de deficit excesiv și ar putea duce la sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Cum evoluează datoria în timp
Dacă privim evoluția datoriei publice în ultimul deceniu, observăm o curbă ascendentă alarmantă. De la aproximativ treizeci și opt la sută din PIB în 2019, am ajuns la peste șaizeci la sută în 2026. Pandemia a adțat un salt de peste zece puncte procentuale într-un singur an, iar criza energetică a adțat alte câteva puncte. Această traiectorie nu este sustenabilă și, în lipsa unor corecții abrupte, datoria ar putea depăși șaptezeci la sută din PIB până în 2030.
Cine va plăti datoria
Răspunsul este simplu: contribuabilii de mâine. Fiecare împrumut contractat astăzi de stat va fi achitat din taxele și impozitele plătite de cetțțeni în următorii douăzeci și șase de ani. Tinerii care acum încep viața activă vor plăti o parte din banii cheltuiți astăzi de guvern pentru a menține un standard de viață care, în multe privințe, nu s-a îmbunătățit. Și mai dramatic este faptul că o parte din datorie va fi lăsată moștenire copiilor care acum sunt la grădiniță sau la școală.
Perspective
Pentru a evita o criză a datoriei, România are nevoie de creștere economică sustenabilă, de eficientizarea cheltuielilor publice și de o colectare mai bună a taxelor. Altfel, riscul ca țara să intre în categoria „junk” la ratingurile de țară devine tot mai real. Menținerea în categoria „investment grade” depinde exact de capacitatea guvernului de a convinge creditorii că poate stăpâni cheltuielile și datoria.
1.205 mld. lei, datoria publică
60%+ din PIB, nivelul datoriei
50+ mld. lei/an, plătit dobândă
Deficit 6,2%, risc fără PNRR
Generațiile viitoare, vor plăti
Surse: Capital.ro, Mediafax, Ministerul Finanțelor.
