Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la sediul băncii centrale. Vizita are loc după votul de învestire primit de noul Guvern, într-un moment în care Executivul trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 și să gestioneze finanțarea statului până la sfârșitul acestui an.
Bugetul pe 2027 și deficitul, în centrul contextului economic
Respectarea țintei de deficit asumate și încasarea ultimilor 6,43 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență se numără printre problemele aflate în fața noului Executiv. Aceste obligații formează contextul economic al întâlnirii dintre premier și guvernator.
Relatarea vizitei nu prezintă un acord nou privind taxele, dobânzile sau cursul de schimb. Datele despre finanțarea bugetului descriu sarcinile Guvernului, fără să constituie decizii anunțate de cei doi oficiali în urma discuției de la sediul Băncii Naționale.
Încasările europene și pregătirea bugetului se adaugă necesarului de împrumuturi al statului. Ministerul Finanțelor este instituția care se împrumută în numele României, atât pentru acoperirea deficitului, cât și pentru plata datoriilor mai vechi ajunse la scadență.
Avertismentul BNR privind leul
Vizita vine după avertismentele formulate de banca centrală în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie. BNR a arătat că riscurile la adresa cursului monedei naționale rămân ridicate, pe fondul evoluțiilor internaționale și al vulnerabilităților economice interne.
Printre factorii menționați se află conflictul din Orientul Mijlociu, deficitele bugetar și extern încă mari, precum și incertitudinile politice din România. Pe 6 octombrie, euro a atins un nou maxim istoric, de 5,3527 lei, reper care precedă întâlnirea noului premier cu guvernatorul.
Cât împrumutase statul până la 12 octombrie
La data de 12 octombrie, împrumuturile atrase de Ministerul Finanțelor totalizau 185,1 miliarde de lei. Planul anual de finanțare era realizat în proporție de aproximativ 70%, potrivit situației prezentate pentru acel moment, nu unui bilanț aferent zilei în care a avut loc vizita la BNR.
De pe piețele externe fuseseră atrase 53,98 miliarde de lei, dintr-un plan de 105 miliarde de lei. De pe piața internă proveneau 131,12 miliarde de lei, în condițiile în care obiectivul pentru această componentă era de 160 de miliarde de lei.
Raportat la planul anual și la situația din 12 octombrie, mai rămâneau de atras aproximativ 80 de miliarde de lei. Această sumă descrie necesarul rămas la data bilanțului respectiv; nu trebuie confundată cu valoarea unui singur împrumut sau a unei emisiuni deja anunțate.
Ce înseamnă necesarul brut de finanțare
Pentru anul 2026, necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este estimat la aproximativ 278,5 miliarde de lei. În această valoare intră două componente distincte: deficitul bugetar previzionat și datoria care trebuie refinanțată în cursul anului.
Deficitul este previzionat la circa 6,2% din produsul intern brut, adică aproximativ 127,8 miliarde de lei. Datoria de refinanțat în 2026 este estimată la 150,7 miliarde de lei. Prin urmare, sumele necesare statului nu sunt destinate exclusiv acoperirii cheltuielilor care depășesc veniturile bugetare curente.
Volumul împrumuturilor care ar urma să fie atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la 265 de miliarde de lei, un nivel similar celui din 2025. Calculul ia în considerare și reducerea rezervei valutare a trezoreriei cu aproximativ două miliarde de euro.
Sunt avute în vedere, separat, trageri estimate la aproximativ trei miliarde de lei din împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale. Aceste elemente explică de ce necesarul brut de finanțare și volumul împrumuturilor planificate de Ministerul Finanțelor nu sunt aceeași valoare.
Variantele de finanțare pentru sfârșitul anului
Ministerul Finanțelor a avut o singură ieșire pe piețele externe în prima parte a anului 2026, dar a utilizat și plasamente private. Prin aceste operațiuni a atras echivalentul a 1,9 miliarde de euro din exterior și alte 11,4 miliarde de lei de pe piața internă.
Finanțarea externă include euroobligațiuni, plasamente private sub formă de împrumut, fonduri europene și trageri de la instituții financiare internaționale. O nouă emisiune de euroobligațiuni de câteva miliarde de euro și împrumuturile aferente jaloanelor îndeplinite din PNRR sunt prezentate ca posibilități pentru finalul anului.
În același timp, un deficit bugetar sub nivelul planificat oferă spațiu în gestionarea împrumuturilor. Pentru noul Guvern, pregătirea bugetului pe 2027 se suprapune astfel cu obligațiile de finanțare din 2026 și cu avertismentele băncii centrale privind riscurile care apasă asupra leului.
Surse: Profit.ro
