2026, printre cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor
Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat estimările pentru următoarele 4 săptămâni în cadrul unei conferințe dedicate schimbărilor climatice și securității energetice. Șefa instituției a amintit că perioada 2012-2025 reprezintă cel mai călduroși 14 ani consecutivi de când se realizează măsurători sistematice în România, adică de mai bine de 130 de ani. Anul 2026 are toate șansele să se claseze în top 5 cei mai călduroși ani înregistrați.
Datele comparative pentru primele 8 luni ale anului arată o diferență minimă față de 2025: 11,46 grade Celsius în 2026, comparativ cu 11,65 grade Celsius în perioada similară a anului anterior. Lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie vor avea un impact decisiv în stabilirea poziției finale a anului în clasamentul temperaturilor. Până în prezent, 7 luni din 2026 au fost mai calde decât media istorică, dintre care 3-4 consecutive.
Vara se prelungește în prima lună de toamnă
Prognoza ANM indică faptul că vara se prelungește și în septembrie, cu temperaturi peste normalul climatologic în special în jumătatea de vest a țării. Abaterile termice pozitive se vor menține atât în săptămâna curentă, cât și în cea următoare, ceea ce înseamnă că românii trebuie să se aștepte la zile încă călduroase. Vestul țării va înregistra cele mai ridicate valori, în timp ce în est temperaturile vor fi mai aproape de mediile multianuale.
Fenomenele meteorologice așteptate în această perioadă includ persistența unui regim termic ridicat, cu maxime care pot depăși 30 de grade Celsius în unele zone. Noaptea, temperaturile nu vor scădea semnificativ, ceea ce va menține senzația de disconfort termic. Această prelungire a verii are implicații directe asupra consumului de energie electrică și asupra stării culturilor agricole.
Precipitații insuficiente pentru a compensa deficitul hidric
Deși sunt așteptate ploi la finalul săptămânii curente, cantitățile estimate nu vor fi suficiente pentru a alunga seceta care afectează majoritatea regiunilor. Elena Mateescu a precizat că, în zonele în care vor cădea precipitații, acestea vor atinge cel mult 20-30 de litri pe metru pătrat. Pentru o compensare reală a deficitului hidric acumulat pe parcursul verii, ar fi necesare cantități mult mai mari, distribuite pe o perioadă extinsă.
Regimul pluviometric deficitar se menține și în prognoza pentru următoarele săptămâni. Meteorologii atrag atenția că solul este extrem de uscat în multe zone, iar râurile și lacurile au niveluri scăzute. Situația hidrologică dificilă a dus deja la oprirea centralei nucleare de la Cernavodă și la reducerea producției hidroelectrice. Fără o schimbare semnificativă a patternului pluviometric, presiunea pe resursele de apă va continua să crească.
Ploi așteptate în regiunile intracarpatice și în Oltenia
Există un semnal meteorologic clar pentru precipitații în weekend-ul care urmează, începând de vineri și sâmbătă. Zonele vizate sunt în special regiunile intracarpatice și partea de sud-vest a țării, cu precădere Oltenia. Aceste ploi vor aduce un oarecare răgaz termic, dar nu vor rezolva problema secetei la nivel național. Cantitățile estimate de 20-30 de litri pe metru pătrat sunt utile pentru sol, insuficiente însă pentru refacerea rezervelor de apă.
Specialiștii ANM monitorizează îndeaproape evoluția maselor de aer care traversează Europa. Configurația sinoptică actuală favorizează intrarea unor fronturi atmosferice dinspre vest, dar acestea își pierd din intensitate pe măsură ce avansează spre est. De aceea, estul și sud-estul țării vor beneficia de mai puține precipitații decât vestul. Această diferențiere regională este o caracteristică frecventă a toamnelor secetoase din România.
Perspectiva până la sfârșitul lunii septembrie
Până la finalul lunii septembrie, estimările meteorologilor mențin temperaturi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade. Din păcate, cantitățile de precipitații vor rămâne deficitare, ceea ce înseamnă că românii trebuie să se pregătească pentru o toamnă atipic de caldă și uscată. Impactul asupra agriculturii, energiei și alimentării cu apă potabilă va continua să fie unul major.
Elena Mateescu a subliniat că aceste fenomene nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un trend climatic global. Variațiile extreme de temperatură și seceta prelungită sunt consecințe directe ale încălzirii planetare. Autoritățile sunt îndemnate să ia măsuri de adaptare, iar populația trebuie să înțeleagă că resursele de apă nu sunt inepuizabile. Monitorizarea atentă a prognozelor și gestionarea responsabilă a consumului rămân esențiale în această perioadă.
Surse: Antena3.ro, DCNews.ro, RomaniaTV.net, Gandul.ro
