Donald Trump a atacat din nou Norvegia, pe care a numit-o „o țară de rahat”, și a afirmat că nu dorește imigranți norvegieni în Statele Unite. Președintele american a legat explicit aceste declarații de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, reluând reproșurile adresate țării scandinave la începutul lunii octombrie.
Declarațiile au fost făcute la un miting din Michigan
Liderul de la Casa Albă a vorbit la un miting politic din Port Huron, în statul Michigan, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. În discurs, el a adus în discuție protestele violente din Franța și a susținut că acestea ar fi provocate de imigrație.
De la situația din Franța, Trump a trecut la țările din care ar accepta imigranți în SUA. A spus că ar primi oameni din anumite state, dar a exclus Norvegia, invocând nemulțumirea sa față de decizia privind premiul pentru pace.
„Pentru că nu am primit Premiul Nobel... Așa că nu vreau pe nimeni din Norvegia”, a declarat președintele. Ulterior, el a folosit expresia vulgară pentru a descrie țara. Declarațiile despre imigranți au fost făcute în discursul electoral; ele nu reprezintă, în sine, prezentarea unei noi reguli de intrare în Statele Unite.
Nemulțumirea față de Nobel, exprimată și la Syracuse
Atacul din Michigan vine după un alt discurs în care Donald Trump a criticat dur alegerea Comitetului Nobel. La un eveniment electoral desfășurat la Syracuse, relatat pe 10 octombrie, președintele și-a exprimat nemulțumirea că distincția din acest an nu i-a revenit.
Evenimentul era destinat susținerii altor candidați republicani, dar Trump a dedicat o parte a intervenției sale premiului pentru pace. El a susținut că Statele Unite, reprezentate de el în calitate de președinte, ar fi trebuit să primească distincția.
În același discurs, a descris decizia drept o „pată de neșters” asupra Norvegiei și a celor care au făcut alegerea. „Nu vom uita, Norvegia, că nu ați acordat acest premiu”, a spus atunci liderul american, înainte de noua ieșire verbală din Michigan.
Cine a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2026
Premiul din acest an i-a revenit lui Navanethem „Navi” Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost înalt oficial al Națiunilor Unite pentru drepturile omului. Pillay, originară din Africa de Sud, a condus comisia ONU care a concluzionat că Israelul se face vinovat de genocid în Gaza.
Trump a contestat alegerea și a afirmat că laureata este o persoană cu vederi liberale despre care nu ar fi auzit nimeni. Președintele a prezentat această caracterizare ca parte a criticilor sale la adresa premiului și a celor care îl acordă.
El a susținut, de asemenea, că distincția ar fi fost discreditată. Reproșurile sale nu s-au limitat, așadar, la faptul că nu a fost ales, ci au vizat atât comitetul, cât și persoana recompensată în acest an.
Conflictele invocate de președintele american
În intervenția de la Syracuse, Donald Trump a enumerat conflicte pe care susține că le-ar fi soluționat. Unele dintre situațiile invocate nu reprezentau războaie, iar altele nu erau încă rezolvate. Afirmațiile sale despre aceste rezultate au făcut parte din argumentația prin care și-a revendicat premiul.
Președintele a vorbit și despre Iran, precum și despre războiul dintre Rusia și Ucraina. El a afirmat că intenționează să soluționeze sau să câștige aceste conflicte și a promis că va acționa rapid. Acestea sunt declarații ale liderului american, nu confirmări ale încheierii războaielor.
Norvegia, adăugată pe lista țărilor insultate
Expresia folosită acum la adresa Norvegiei nu este nouă în vocabularul politic al lui Trump. Același termen a fost aplicat anterior Haitiului, Libiei, Somaliei și Yemenului. În cazul țării scandinave, președintele a indicat însă direct premiul Nobel drept motiv al ostilității sale.
Datele economice oferă un alt reper despre Norvegia: țara se află printre statele cu cele mai ridicate venituri măsurate prin produsul intern brut pe locuitor, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional. Fondul său suveran de investiții a raportat un profit record în prima jumătate a anului 2026.
Câștigul fondului a fost de 1,75 trilioane de coroane norvegiene, echivalentul a 184,3 miliarde de dolari. Aceste rezultate economice apar în contrast cu eticheta folosită de președintele american, al cărui reproș public rămâne legat de nerecompensarea sa cu Premiul Nobel pentru Pace.
