România a depășit pragul de 1.477 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, însă ritmul deschiderilor nu reușește să întâmpine așteptările șoferilor. După mai multe întârzieri cauzate de probleme tehnice, birocratice și financiare, multe tronsoane promise pentru 2026 au fost mutate pe calendarul anului 2027, iar termenele realiste de finalizare par tot mai îndepărtate.
Ce a fost deschis în 2026 și ce stă pe loc
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere estimează că, până la finalul anului 2026, ar putea fi dați în circulație cel puțin 200 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres. Printre acestea se numără tronsoane importante care reduc distanța între marile orașe și care conectează regiuni istoric defavorizate. Pe 31 august 2026, un nou segment a fost inaugurat, adăugând kilometri rețelei existente și îmbunătățind conectivitatea între zonele centrale și estice ale țării.
Cu toate acestea, proiectele majore care ar fi trebuit să transforme harta infrastructurii rutiere românești într-un singur an au întâmpinat obstacole serioase. Tronsoane din Moldova, din Transilvania și din zona de sud a țării au întârziat din cauza exproprierilor care nu au fost finalizate la timp, a contestațiilor în licitații și a blocajelor provocate de lipsa avizelor de mediu. Constructorii au raportat de asemenea dificultăți legate de terenuri cu probleme geotehnice, care au necesitat soluții tehnice suplimentare și au majorat costurile.
Tronsoanele mutate pe 2027
Cel mai așteptat proiect, autostrada care traversează Carpații și leagă Muntenia de Transilvania, a înregistrat întârzieri considerabile. Secțiunile de mare dificultate, care includ tunele și viaducte, vor necesita cel puțin încă un an de lucru întrunit, iar deschiderea completă nu este așteptată mai devreme de 2027. Șoferii care circulă în prezent pe drumurile naționale aglomerate din zonă vor trebui să aștepte încă cel puțin 12 luni pentru a putea folosi o rută rapidă și sigură.
și alte drumuri expres promise pentru 2026 au fost amânate. Tronsoanele care ar fi trebuit să deschidă noi coridoare economice între vestul și estul țării au fost reprogramate pentru anul viitor, din cauza faptului că antreprenorii nu au putut respecta graficele asumate. În unele cazuri, banii alocați pentru anul curent nu au fost cheltuiți integral, ceea ce a dus la pierderea unor finanțări europene și la necesitatea reluării unor proceduri de achiziție publică.
Cauzele întârzierilor cronice
Principalul factor care îngreunează construcția de autostrăzi în România rămâne birocrația. Procedurile de expropriere, de emitere a avizelor și de obținere a autorizațiilor de construire durează ani de zile, întrecând adesea durata însăși a lucrărilor. În plus, dispute între instituții, contestații în instanță ale firmelor care pierd licitațiile și schimbări frecvente ale conducerilor din ministere au creat un mediu instabil, în care termenele devin simple estimări optimiste.
Pe de altă parte, capacitatea administrativă a CNAIR și a ministerelor de resort a fost criticată de audituri interne și europene. Lipsa personalului specializat, corupția și managementul defectuos al contractelor au dus la situații în care tronsoane finalizate fizic au stat luni de zile fără a putea fi deschise, din cauza unor hârtii lipsă sau a unor recepții întârziate. Fiecare zi de întârziere înseamnă costuri suplimentare pentru bugetul național și frustrare pentru milioane de șoferi.
Perspectiva pentru 2027
Autoritățile promit că anul 2027 va fi cel al accelerării. S-au semnat noi contracte, s-au lansat licitații pentru tronsoanele rămase și s-au alocat fonduri suplimentare din planul național de redresare și reziliență. Cu toate acestea, experiența anilor anteriori încurajează scepticismul. România are încă nevoie de peste 1.000 de kilometri de autostrăzi pentru a atinge media europeană, iar la ritmul actual, acest obiectiv pare departe.
Pentru șoferi și pentru transportatori, amânările înseamnă în continuare drumuri aglomerate, timpi de parcurs prelungiți și costuri crescute cu carburantul și uzura mașinilor. În lipsa unei rețele de drumuri rapide, România rămâne în urmă și din punct de vedere economic, investitorii fiind descurajați de infrastructura precară. Anul 2027 va fi testul care va arăta dacă autoritățile au învățat din greșelile trecutului sau dacă promisiunile rămân doar pe hârtie.
Surse: Economedia.ro, 130km.ro, Cursdeguvernare.ro
