Elevii care au Facebook, Instagram, TikTok iau note mai mici la teste. Nu este speculație, ci studiu real

Autor: Neacșu Elena

Publicat: 06-08-2026 20:30

Article thumbnail

Sursă foto: Pexels

Un studiu realizat în Italia și preluat de publicațiile de specialitate din România arată că elevii care își deschid conturi pe rețelele de socializare la vârste fragede, respectiv în clasa a VI-a sau a VII-a, obțin rezultate semnificativ mai slabe la școală decât cei care amână acest pas. Cercetarea, care a urmărit performanțele școlare ale unui eșantion reprezentativ de adolescenți, a constatat că efectele negative ale utilizării precoce a platformelor precum Facebook, Instagram și TikTok se manifestă „în mod consistent, în aproape toate dimensiunile legate de școală”. Aceste constatări nu sunt speculații, ci rezultate ale unei analize statistice riguroase.

Cercetătorii au descoperit că elevii care au creat conturi personale pe social media înainte de vârsta de 13 ani prezintă rezultate mai slabe la disciplinele fundamentale, cum ar fi matematica, limba și științele. Efectele negative par să se intensifice cu cât este mai mare numărul de ore petrecute zilnic pe aceste platforme. De asemenea, s-a observat o corelație puternică între timpul excesiv petrecut online și scăderea capacității de concentrare, a memoriei de lucru și a motivației pentru învățătura școlară.

Ce arată datele studiului

Studiul italian a folosit un set extins de date, comparând performanțele elevilor care aveau deja conturi active pe social media cu cele ale colegilor lor care nu foloseau astfel de platforme. Rezultatele au arătat că diferențele nu sunt întâmplătoare, ci sistematice. Elevii cu prezență activă pe rețele sociale au obținut note mai mici la teste, au avut o rată mai mare de absenteism și au manifestat mai puțin interes pentru activitățile extracurriculare legate de educație. De asemenea, aceștia au raportat un nivel mai ridicat de anxietate și de presiune socială.

Cercetătorii au identificat mai mulți factori care explică aceste rezultate. În primul rând, platformele de social media sunt proiectate pentru a capta atenția utilizatorilor prin notificări constante, conținut scurt și rapid și mecanisme de recompensă imediată. Aceste elemente afectează dezvoltarea capacității de concentrare susținută, esențială pentru activitățile școlare care necesită efort cognitiv prelungit. În al doilea rând, compararea constantă cu ceilalți și expunerea la standarde nerealiste de viață contribuie la scăderea stimei de sine și la anxietate, ambele afectând performanța academică.

Impactul asupra dezvoltării cognitive

Specialiștii în neuroștiințe și psihologia educației atrag atenția că perioada adolescenței este crucială pentru dezvoltarea cortexului prefrontal, zona creierului responsabilă cu luarea deciziilor, controlul impulsurilor și planificarea pe termen lung. Utilizarea excesivă a social media în această perioadă poate interfera cu aceste procese de maturizare neurală. Algoritmii care livrează conținut personalizat creează un mediu informational în care adolescenții sunt expuși preponderent la mesaje care confirmă opiniile lor, limitând dezvoltarea gândirii critice.

În România, fenomenul este la fel de prezent. Tot mai mulți elevi de gimnaziu și de liceu petrec câteva ore pe zi pe TikTok, Instagram sau alte platforme similare. Profesorii și părinții raportează din ce în ce mai frecvent dificultăți în menținerea atenției elevilor la clasă și în motivarea lor pentru teme și lectură. Unii experți susțin că limitarea timpului petrecut pe social media și educarea digitală a copiilor ar trebui să devină priorități naționale, la fel de importante ca programele școlare tradiționale.

Măsuri propuse de specialiști

În urma publicării rezultatelor studiului, mai mulți experți în educație au propus o serie de măsuri pentru a proteja elevii de efectele negative ale social media. Prima recomandare vizează limitarea timpului zilnic de utilizare a telefoanelor și a tabletelor, în special în perioadele destinate temelor și somnului. A doua propunere se referă la implicarea activă a părinților în monitorizarea activităților online ale copiilor, fără a recurge la interdicții absolute, ci la dialog și la stabilirea unor reguli clare.

La nivel instituțional, unii specialiști sugerează introducerea educației media și digitale ca disciplină obligatorie în școli. Această materie ar urma să îi învețe pe elevi să navigheze în siguranță în mediul online, să recunoască dezinformarea și să dezvolte rezistență la manipularea emoțională exercitată de algoritmi. De asemenea, școlile ar putea implementa politici de restricționare a utilizării telefoanelor mobile pe durata orelor de curs, o măsură deja adoptată în mai multe țări europene.

Surse: edupedu.ro, studiu italian citat de edupedu.ro, cercetări în neuroștiințe și psihologia educației

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri